A apărut „Carta Albă a IMM-urilor din România 2016”

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a lansat versiunea în limba română a „Cartei Albe a IMM-urilor din România 2016”, ediția a XIV-a. Raportul are la bază interviuri cu 1.096 de întreprinzători.

Ediția 2016 a Cartei Albe a IMM-urilor cuprinde evaluarea și examinarea aprofundată a situației IMM-urilor din România pentru anul 2016 la nivel național, regional, sectorial și județean, studierea IMM-urilor și a celorlalte întreprinderi din România, cu accent asupra recentelor performanțe, reliefarea esențializată a problematicii IMM-urilor. Fiecare capitol este finalizat cu o selecție de aspecte semnificative și proiectarea în finalul lucrării a unui set de priorități și modalități strategice și tactice în vederea eliminării/diminuării principalelor dificultăți cu care se confruntă sectorul IMM-urilor din România, diminuării impactului amenințărilor contextuale și valorificării la un nivel ridicat a oportunităților economice naționale și internaționale.

Carta arată că 33,58% dintre întreprinderi găsesc evoluția mediului economic din România stânjenitoare dezvoltării, iar 48,27% din IMM-uri o apreciază neutră. Doar 13,78% dintre companii estimează că evoluția mediului de afaceri românesc pe întreg anul 2016 va fi favorabilă IMM-urilor, iar birocrația (61,41%), fiscalitatea excesivă (54,74%) urmată de corupție (45,16%) și controalele excesive (44,98%) sunt dificultățile cu care se confruntă frecvent IMM-urile. De asemenea, doar 6,72% dintre persoanele investigate consideră că evoluția economică va fi pozitivă. Accesul mai bun pe piețe – cred 45,99% dintre firme - constituie principalul efect pozitiv al aderării României la UE asupra IMM-urilor, dar 81,66% dintre aceste întreprinderi nu intenționează să acceseze fondurile structurale într-o perioadă viitoare. Doar 0,18% dintre întreprinderi au primit aprobarea pentru proiectul depus, iar aproximativ 71,99% dintre IMM-urile investigate își finanțează activitățile economice din surse proprii.

Coordonatorul științific al lucrării, prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, președinte de onoare al CNIPMMR, a precizat că valoarea, actualitatea și utilitatea volumului pot fi sintetizate în prezentarea ultimelor evoluții economico-sociale, așa cum sunt percepute de întreprinzătorii din România în anul 2016, în punctarea principalelor probleme cu care se confruntă IMM-urile în primăvara anului 2016, în caracterizarea esențializată a întreprinzătorilor din România, așa cum se prezintă ei  în perioada post criza economică la nivelul anului 2016, în reliefarea unor caracteristici constructive și funcționale majore de natură managerială, comercială, financiară, inovațională, umană, ale IMM-urilor din România, global și pe anumite tipologii și în punerea la dispoziție a unui set de priorități și modalități strategice și tactice privind relansarea sectorului de IMM-uri.

„Actualul raport de cercetare se rezumă la analiza pe baza intervievării în primăvara anului 2016 a întreprinzătorilor și managerilor din IMM-uri și a renunțat la analizele pe bază de bilanțuri, datorită neobținerii acestora  în timp util de la Ministerul Finanțelor Publice”.

Gina Plantos, președinta Patronatului Județean Bacău al IMM

„Somelierul este un artist, dar înainte de artă trebuie să-i vedem munca”

• susține Sergiu Nedelea, cel mai important somelier din România

Unul dintre cei mai importanți somelieri români, poate cel mai important la această dată, Sergiu Nedelea, s-a aflat timp de câteva week-end – uri în Bacău, unde a prezentat un curs de somelieri pentru 18 participanți dornici să învețe o nouă profesie. Am asistat la câteva ore de curs, iar profesorul de somelerie m-a cucerit: prin spiritualitate, prin spontaneitate, dar și prin sociabilitatea sa. Sergiu Nedelea este un om cu care ți-ar plăcea să bei un pahar din vinurile despre care vorbește. Cei care au mai scris despre el spun că este unul dintre somelierii compleți pe care îi avem și care percepe Vinul ca pe un univers spiritual. Sergiu Nedelea participă la jurizarea diferitelor concursuri din domeniu în toată lumea, este Iudex de Vino al Legatului de București al Ordinului European al Cavalerilor Vinului, dar este și jurnalist și membru al Asociației Scriitorilor și Jurnaliștilor de Vin, are câteva cărți scrise, ca autor sau coautor, și articole în presa de specialitate.

Sunteți născut, domnule Nedelea, în Zodia Peștilor, dar mediul în care vă simțiți mai „acasă” - cum scria revista Wine & Spirit Club - nu este apa, ci vinul. Poate și pentru că v-ați născut în mijlocul viilor din Podgoria Dealu Mare. Să fi avut dreptate comentatorii?

Nimic nu e întâmplător pe lume. În viață, ca și în vin, cauți echilibru și cred că balanța aceasta, la un moment dat, s-a echilibrat. Eu sunt din Ploiești, de lângă Dealu Mare, dar pentru că tatăl meu cumpăra struguri întotdeauna de prin Dealu Mare, de pe la Valea Călugărească, și făcea artizanal acasă vin, m-a apropiat de domeniu. Eram copil și mi se părea grea munca, dar îmi plăcea rezultatul, adică mustul dulce. Odată cu vârsta, însă, mustul a devenit vin, iar dorințele au fost de altă natură. Dar, cu adevărat apropierea de vin a apărut pe când lucram la Crama Seciu, situată pe un deal foarte aproape de Ploiești, cam în locul de unde începe Dealu Mare. În cramă am urcat toate treptele alimentației publice, dar nu știam că ceea ce făceam la un moment dat se numea somelerie. Erau grupuri de turiști, mai ales străini, care cereau și degustări de vinuri. Iar eu, lăutărește, după ureche, am început să învăț. Apoi am devenit și „notist”. Prin 1997 – 1998 profesorul Radu Nicolescu și enologul italian Giuseppe Vaccarini au format Clubul Român al Somelierilor (actuala Asociație a Somelierilor din România - n.n.), s-a dezvoltat o școală în domeniu și așa am ajuns și eu în branșă.

„Vocația legată de meserie trebuie simțită”

De unde chemarea către somelerie, o meserie care pentru dumneavoastră este o vocație, o profesie de credință?

Vocația legată de meserie trebuie simțită. Iar eu mă simt bine în pielea mea când fac acest lucru. Îmi place. Cineva spunea că dacă faci ceva care îți place înseamnă că nu muncești. Evident că muncești, chiar câte 16 ore pe zi. Aparent, în această meserie se pare că este o oarecare monotonie, dar nu e adevărat. Someleria vine tot timpul cu ceva proaspăt. Mai ales că la noi, în România, au pătruns și tehnologiile moderne, iar în ultimii 20 de ani suntem pe un trend ascendent. Suntem lumea nouă din lumea veche.

Cine v-a fost maestru, așa cum sunteți considerat dumneavoastră pentru mulți dintre somelierii de astăzi?

În Crama Seciu mi-a îndrumat pașii cel care negustorea acolo, Horia Oțoi, directorul complexului turistic. Dar pasiunea vine și din familie, pentru că și tata tot cârciumar a fost. Însă o parte din formarea de somelier am avut-o la cursul cu „mama somelierilor”, Cornelia Toma, maistru instructor la Turism Hotel Consulting Group, fostul THR Group, transformat din institut de cercetare și formare a cadrelor din turism. Dar, am urmat toate școlile din domeniu: cursuri de ospătar, de șef de sală, de director de restaurant, inclusiv de somelier. Odată cu certificarea a venit și dorința mai puternică de a profesa. Însă și ce am învățat ca autodidact contează.

Să soatem vinul românesc în lume!

Cum arată piața vinurilor din România? Are cine să ne ghideze prin ea?

E o întrebare frumoasă, însă complicată. Piața vinului este în creștere, dar încă se pierde în confuzii. Noi suntem ca vecinii din Bulgaria, dar care au făcut pași importanți înainte. Avem producători latifundiari foarte mari, cu mii de hectare de vie. România a reușit să absoarbă, în acest domeniu, fonduri europene, cu efecte în evoluția lui. Dar încă se fac greșeli, încă se caută identitatea de preț, de brand național. Și nu prea dăm vin la export, doar vreo 10%. Nu prea ieșim suficient de mult în lume ca țară vitivinicolă. Or vinul este un produs de consum, trebuie cunoscut de lume.

Cum apreciați vinurile și bucatele românești? Dar restaurantele de la noi? Se spune că visați la restaurarea culturii de restaurant pe care au avut-o românii probabil în perioada interbelică, deteriorată în timp.

Noi tot discutăm dacă românul are cultura vinului. Eu cred că o are. Sigur, perioada interbelică a fost mai mult efervescentă. Bucureștiul se numea Micul Paris inclusiv pentru consumul de șampanie. Vinurile îmbuteliate nu erau atât de prezente, de aceea nici nu avem branduri solide construite atunci. Se aducea vin vrac din podgorii. La restaurantul Carul cu Bere, unde evident se bea și vin, lucra primul somelier al României, Moș Ghiță, care gestiona vreo 77.000 de litri de vin. Dar, perioada interbelică a avut frumusețea și rafinamentul ei în care se cultiva bunul gust.

Cum ar trebui să fie și să definim restaurantul, locul în care te întâlnești cu Vinul? „Vin” scris cu majusculă!

Astăzi e o perioadă de consumatorism făcut haotic, or într-un restaurant trebuie să ai lucrurile mai dedicate. Acolo vinul nu este un flotant, este o entitate, iar somelierul trebuie să creeze uniunea dintre vin și preparatele culinare.

Somelierul, purtătorul de cuvânt al vinului

Ce este un somelier? De unde vine denumirea acestei profesii?

Somelierul este acel profesionist întâlnit de obicei în restaurante, dar și în magazinele specializate, la producători, la evenimente. Este cel care oferă sfaturi, racordează lista de preparate culinare cu colecția de vinuri. El face lista de vinuri, achiziția lor și trebuie să aibă o proiecție în viitor asupra pieței. Mai nou, fiecare cramă care se respectă are nevoie de un purtător de cuvânt al vinului, somelierul.

Îmi place uniforma de somelier. Ce semnifică ea?

Și mie îmi place să îmbrac această uniformă. Am întâlnit și câcotași, care nu înțeleg de ce trebuie să porți papion și șorț. Dar, șorțul este un element de protecție, semnifică munca fizică. În uniforma somelierului acum e mai mult un simbol. În perioada interbelică, o probă în concursurile profesionale era chiar încercuitul butoaielor. Acum sunt și femei somelier. În prezent somelierul este găsit și în lumea gulerelor albe. Un element important al uniformei este și acel „taste de vin”, un mic vas confundat deseori cu o medalie, oricum văzut ca ceva bizar agățat de gâtul somelierului cu un lanț. Dar el este un instrument de evaluare rapidă a vinului. Pe vremuri, în pivniță, în această ceșcuță de argint sau argintată punea somelierul puțin vin, iar la lumina lumânării identifica dacă vinul e bun, dacă e tulbure, dacă are culoare. Uniforma, în totul ei, este un ansamblu de simboluri.

Este someleria o artă, iar somelierul un artist? Care ar fi „scenele” pe care evoluează el?

Se poate spune că somelierul este și un artist, dar înainte de arta somelierului trebuie să vedem munca sa. El este un om informat, numit deseori maestru. Eu nu mă consider neapărat așa, dar mă bucur că pot prezenta ritualul vinului pe diferite scene. De aceea îmi plac și școala de somelieri și evenimentele pe care le prezidez ca maestru de ceremonii al vinului. Îmi place și zona confidențială, ocaziile în care torn unei personalități în pahar, dar nu spun niciodată cui.

Putem vorbi, în România, de o veritabilă breaslă de somelieri?

Ce este Agenția de Somelieri Winetaste?

Sunt și plusuri, dar și minusuri în domeniu. Profesorul Radu Nicolescu vorbea de somelerie ca de o profesie a viitorului. Acum avem destul de mulți somelieri formați. Dar nu este o meserie care să explodeze, deși chiar legea spune că în restaurantele clasificate cu cinci stele trebuie musai să ai somelier, cum trebuie să ai maestru în arta culinară. Serviciile trebuie executate de profesioniști atestați. Avem în țară o federație a somelierilor. Și eu am fost un an președinte acolo, cu scopul de a crea o unitate în domeniu. Mai funcționează și două asociații ale somelierilor, Asociația somelierilor din România, afiliată la Asociația Internațională a Somelierilor, și Organizația Somelierilor 2011. Eu am militat mai mult pentru zona practică a lucrurilor. Somelierii fac școală pentru a practica meseria. De aceea am înființat o agenție de somelieri, Winetaste, singura în România, care plasează somelieri unde este nevoie de ei, în magazine, în restaurante, în echipe de vânzări.

Cât de greu devii somelier?

La noi se țin cursuri scurte de somelieri, de numai 170 de ore. În Italia, de exemplu, școala durează tre ani. Dar spunem că oferim astfel informațiile necesare și putem vorbi de o școală românească în domeniu. Avem nevoie de o asemenea școală. Este necesar să facem educația comportamentului de consumator.

Se schimbă garda în conducerea ANAT

Dan Anghelescu, Aurelian Marin și Andrei Răzvan Nacea vor candida pentru funcţia de președinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) din România. Pentru Cosiliul Director al acestei organizații profesionale și-au înscris candidaturile 19 specialişti în turism, între care și actualul președinte al ANAT, Lucia Nora Morariu, după al doilea mandat de doi ani la conducerea asociației. “E nevoie de forțe proaspete la conducerea ANAT, de oameni care să înțeleagă că trebuie să se implice direct în activitatea asociației și în folosul membrilor pe care doresc să îi reprezinte și să îi conducă. Se dorește de mult o întinerire și o schimbare a echipei de conducere a ANAT” - a declarat președintele asociației.

În 2013, când Lucia Morariu a preluat din nou funcția, industria de călătorii era dominată de probleme și conflicte și nu își dorea nimeni să conducă ANAT. Asociația avea nevoie de o intervenție în management și de finalizarea unor proiecte legislative ințiate. “La vremea respectivă – a spus președinta ANAT -, am fost rugată de colegi să intervin și am făcut-o pentru că trebuia să scot lucrurile la liman. Am avut un mandat bun, am întărit financiar asociația, am finalizat Legea voucherelor de vacanță și alte acte normative utile industriei noastre, am avut o colaborare excelentă cu prim-vicepreședinții Alin Burcea si Mălin Mălineanu, ne-am făcut datoria. De acum însă, lăsăm poziția de președinte acelora care își doresc de mult să reformeze conceptul ANAT. E vremea lupilor tineri!  Noul președinte al ANAT va avea o misiune grea. Funcția este una onorifică, neretribuită. Mai mult decât atât, presupune asumarea unor cheltuieli personale pentru prezență, reprezentare, deplasare, timp, studiu și concepție, cu atât mai mult cu cât ANAT a fost și este mai activ și mai puternic decât un întreg Minister al Turismului. Le urez succes candidaților și îi asigur de întreaga mea susținere”.

Cine sunt candidații

Dan Anghelescu, proprietarul La Piovra Turista, membru în actualul Consiliu Director, președinte al Comisiei Resurse Umane, Formare și Perfecționare Profesională și membru în Comisia Târguri de Turism și Evenimente Proprii ANAT,  consideră că a venit momentul să ofere sprijinul său asociației, din poziția de președinte, după ce, de-a lungul carierei sale de antreprenor în turism, ANAT i-a oferit consultanță, susținere și motivație. “După aproape 30 de ani de carieră în turism, începută ca ghid pe băncile liceului, 23 de ani de când dețin aceeași agenție de turism și aproape 20 de ani de când sunt membru ANAT consider că a sosit vremea să îmi pun în valoare, la rândul meu, experiența în sprijinul breslei agențiilor de turism din România” – a spus Dan Anghelescu. Candidatul a mai aspus că dorește să sprijine egalitatea de șanse între membri, sub semnul eticii și profesionalismului, să asigure o mai bună comunicare între aceștia, să promoveze mai bine către public și parteneri calitatea serviciilor oferite de membrii ANAT. ”Voi acționa atât pentru o comunicare rapidă, prin mediul online, cât și printr-o comunicare mai personală, prin intermediul evenimentelor pentru membri – a precizat Anghelescu. Voi organiza permanent cursuri de formare și perfecționare accesibile tuturor membrilor ANAT. Nu în ultimul rând, doresc stimularea exportului de servicii turistice, deci a incomingului”, anunță Dan Anghelescu că sunt prioritățile sale dacă va fi ales președinte ANAT”.

Aurelian Marin, managerul general al agenţiei de turism PARADIS din Constanța, are o experiență de aproape 20 de ani în industria turismului. El este și președintele Regiunii Sud-Est a ANAT, președintele Grupului de Lucru pentru Codul de Etică, membru în Comisia de Etică și în cea de Marketing Intern. Programul său de management vizează dezvoltarea și promovarea turismului și adaptarea la modul dinamic în care astăzi relaționează piețele turistice mondiale. “Am identificat multe probleme pe care le consider prioritare, printre care: promovarea internă și externă, educația în întreg angrenajul de turism, unificarea partenerilor din turism într-o singură voce pentru a aduce consistență și credibilitate în demersurile făcute pe lângă autorități. Sunt probleme care se adaugă celor strict specifice celor din branșă. Am legături de colaborare cu foarte multe agenţii de turism din România şi doresc să mă bazez pe această bună relaţionare astfel încât să o transform într-o platformă de comunicare liberă, sinceră şi directă, în interesul membrilor ANAT şi al ANAT ca entitate” – a spus candidatul.

Andrei Răzvan Nacea, proprietarul Seytour, este cel mai tânăr dintre candidați și are o experiență acumulată în turism în Statele Unite și Elveția. El este și purtator de cuvânt al ANAT pentru turismul medical și delegat al asociației în Comisia de Incoming la ECTAA (Grupul Asociatiilor Agentiilor de Turism si Touroperatorilor din cadrul Uniunii Europene). Programul său de management se bazează, în principal, pe promovarea tinerilor din domeniul turismului. “Tinerii care au plecat să studieze sau să muncească în străinătate nu se mai întorc pentru că și-au pierdut speranța, iar agențiile mici de turism, conduse de tineri, nu cred foarte mult în ANAT, nu înțeleg foarte bine misiunea și valorile ANAT. Prin candidatura mea la functia de președinte vreau să transmit un mesaj tuturor tinerilor să aibă încredere că se pot realiza și în țara lor. Vreau să înființez la ANAT ’Travel Startups’, o comisie dedicată tinerilor, care va funcționa alături de grupului de lucru Laborator de inovație în turism, să sprijinim stațiunile balneo-climaterice prin Laboratorul de inovație în Turism Medical, care va face lobby pentru renovarea bazelor medicale și construcția de aqua parcuri în stațiunile montane” – a spus și Andrei Răzvan Nacea.

Cei 19 specialiști care candidează pentru Consiliul Director al ANAT sunt: Dan Anghelescu – La Piovra Turista, Alin Burcea – Paralela 45 Turism, Mihaela Chiru – Micomis, Marian Cojocărescu – Mara News Travel, Laura Dragu – Gorj Turism, Dragoș Horhocea – Agetur, Aurelian Marin – Paradis Vacanțe de Vis, Corina Martin – Mistral Tours, Lucia Nora Morariu – EXIMTUR, Andrei Răzvan Nacea – Seytour, George Sorin Nicolescu – Olimpic International, Ciprian Popescu – Danubius Travel, Herman Rosner – Int.l Tourism&Trade, Valeriu Ștefan, VELMAR DREAMS, Marius Usturoiu – Mareea, Mălin Mălineanu – New Concept Travel, Remus Vișan – Happy Tour Group, Mircea Vladu – Holiday Office și Adrian Voican – Bibi Vacanța.

Alegerile vor avea loc în Adunarea Generală a ANAT din 11 martie. Celor 19 aleși în Consiliul Director li se adaugă opt președinți de regiuni, membri de drept în CD, aleși în adunările generale organizate în lunile ianuarie și februarie în fiecare regiune.