Șapte medalii de aur dedicate de filateliștii băcăuani Centenarului Marii Uniri

Consiliul Director al SRMDVN

Filateliștii băcăuani au făcut o excepțională impresie la Expoziția filatelică națională MOLDOMAX 2018, organizată la Botoșani de Societatea Română de Maximafilie „Dr. Valeriu Neaga” (SRMDVN) din Bacău și Asociația Filateliștilor din județul Botoșani și dedicată Centenarului Marii Uniri. Băcăuanii au obținut aici cinci medalii de aur la clasa de concurs „Maximafilie” și alte două la clasa „Literatură”.

Medaliații cu aur la clasa „Maximafilie” sunt Gheorghe Ardeleanu - pentru exponatul „O istorie a literaturii române”, Mihai Ceucă - pentru exponatul „Coloane și colonade”, Claudiu Doroș - pentru exponatul „L’impressionnisme, son development en France”, Vasile Doroș - pentru exponatul „Câini de vânătoare” și Mihai Semenov - pentru exponatul „Curente literare europene”.

La clasa „Literatură” au fost medaliați Mihai Ceucă - pentru albumul de cartofilie „Bacău, urbea cu parfum de epocă” și Vasile Doroș & Claudiu Doroș - pentru albumul de maximafilie „The impressionism fascination and colour”.

La MOLDOMAX 2018 au participat și maximafiliști din Republica Moldova. Manifestarea s-a desfășurat în sălile Muzeului Județean Botoșani și a avut un număr record de exponate, fapt care a reflectat dezvoltarea maximafiliei Românești.

Juriul expoziției, format din Constantin Gh. Ciobanu (Chișinău) - președinte, prof. N. Salade, D. N. Dobrescu – membri și Samuel Pascariu – secretar, a analizat 48 de exponate, din care 20 la clasa Maturi, 7 – la Tineret, 7 – la clasa Un panou și 14 – la clasa Literatură. Au fost acordate 12 medalii în rang de Aur, 5 medalii în rang de Vermeil Mare, 10 medalii în rang de Vermeil, 7 medalii în

rang de Argint Mare și 3 medalii în rang de Argint.

Adunarea de bilanț a maximafiliștilor

Tot la Botoșani a avut loc, cu acest prilej și Adunarea generală a Societății Române de Maximafilie „Dr. Valeriu Neaga”, care l-a reales pe Vasile Doroș în funcția de președinte. În Consiliului director al societății au fost aleși prof. Nicolae Salade din Sibiu -prim-vicepreședinte, ing. Coriolan Chiricheș din Botoșani - vicepreședinte, dr. Gabriel Oancă din Bacău - secretar-trezorier și Mihai Ceucă, Mihai Cornaci, Gheorghe Ardeleanu - membri.

Mihai Semenov a fost desemnat „Membru de onoare”, iar președintele fondator Vasile Doroș și Gheorghe Dolinski au primit diplome de excelență, pentru implicare și rezultatele obținute în coordonarea activității maximafile românești, respectiv pentru atragerea și îndrumarea elevilor maximafiliști. Titlul „Maximafilistul anului 2018” a fost acordat lui Coriolan Chiricheș.

Maximafiliștii au mai decis acordarea titlului de „Președinte de Onoare” post-mortem maximafilistului Valeriu Neaga, al cărui nume este purtat de SRMDVN.

Venerabilii de care avem nevoie: Economistul Emilian Drehuţă a ajuns octogenar

Emilian Drehuta (Foto: Petru DONE)

Economistul Emilian Drehuţă a sărbătorit, s]mbâtâ, 5 martie, opt decenii de viaţă. O vârstă la care a ajuns - cum spunea unul dintre prietenii săi, bucovinean ca şi domnia sa, profesorul, scriitorul şi istoricul literar Constantin Călin - datorită unei vieţi bine chibzuite, a vioiciunii cu care a trăit, dar şi unei anume "hâtrenii", a umorului cu care a tratat mai ales problemele pe care viaţa i le-a pus în faţă. Un om activ, care încă are un cuvânt de spus generaţiilor din urmă, cărora le-a dăruit 25 de ani de muncă pe tărâmul finanţelor publice, dar şi multe iniţiative obşteşti, o sumă de cărţi despre finanţe şi contabilitate şi o Enciclopedie a judeţului Bacău (în calitate de autor şi coordonator) tot mai des citată de cei care fac diverse studii de specialitate. A fost, timp de un sfert de secol, directorul Administraţiei finanţelor publice a Regiunii (ulterior a judeţului) Bacău, iar de mulţi ani este preşedintele filialei Bacău a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina.
Sâmbătă, membri ai filialei şi invitaţii lor l-au sărbători pe Emilian Drehuţă. “Domnul Emilian Drehuţă - a mai spus Constantin Călin, cu acest prilej - a reuşit, timp de 25 de ani, să reziste pe o funcţie grea, în timp ce atâţia alţii s-au schimbat în funcţii de conducere superioare. Contabilii devin, de multe ori, stâlpii instituţiilor. Mulţi dintre noi, cu alte profesii, nu putem evalua valoarea manualelor pe care domnul Drehuţă le-a oferit contabililor. A fost, cum se spune astăzi, manager de manageri. A format foarte mulţi oameni. Dar, noi îl preţuim şi pentru opera sa memorialistică. A dat câteva cărţi în acest domeniu, rezistente din punct de vedere documentar, între care ediţia a doua a Enciclopediei judeţului Bacău, opera cea mai rezistentă a sa. Îl preţuim pe domnul Drehuţă şi pentru calitatea scrisului său. Este un povestitor, dar şi un om reflexiv. A scris o carte în care a adunat gândurile sale de după 70 de ani de viaţă, cu reflecţii de o foarte bună calitate".
Emilian Drehuţă s-a născut într-un sat rămas, acum, pe graniţa de Nord a României, Baineţ, din comuna Muşeniţa, care l-a şi numit cetăţeanul ei de onoare. "L-am cunoscut şi pe tatăl său - ne-a spus un alt bucovinean băcăuan, profesorul Mihai Semenov -, care era foarte mândru de fiul său. Întreaga generaţie a drehuţenilor a avut un cuvânt de spus în zona în care au trăit. O familie numeroasă, cu un loc bine definit în cultura zonei. Emilian are, însă, şi marea calitate de a se înconjura cu oameni care au ceva de spus. Are şi calitatea de a descoperi oamenii şi de a-i pune la treabă. Este şi un om generos".
Filialei Societăţii bucovinenilor i s-a propus, tot cu acest prilej, de a lua iniţiativa pentru ca domnul Emilian Drehuţă să devină cetăţean de onoare şi al municipiului sau chiar al judeţului Bacău, pentru munca sa, pentru realizările sale dedicate Bacăului, recomandat şi de toate acestea, de cărţile sale şi de caracterul integru pe care îl dovedeşte, în primul rând de bun român şi de om dedicat colectivităţii în care trăieşte. "Viaţa - a spus proaspătul octogenar - este o trăire individuală, dar cu reverberaţii în social. Poate să ducă la concluzii care, pe mine, mă obligă să scriu şi după 80 de ani. Important este momentul trăirii. O caracteristică a bucovinenilor este tocmai solidaritate, la care ne-a învăţat cei 144 de ani de stăpînire străină, austriacă, în care poporul românesc din Bucovina, cum spunea Nicolae Iorga, a rezistat şi şi-a manifestat valoarea".