 |
| Oficiul Registrului Comertului Bacau (Foto: Petru DONE) |
Doua treimi dintre primele firme din judetul Bacau inmatriculate in Registrului Comertului nu au putut tine pasul cu economia de piata, asa cum s-a instaurat si a functionat aceasta in Romania ultimilor 21 de ani. Majoritatea dintre acestea au pierit desfiintate fie de lipsa de pricepere a propriilor patroni, fie de insasi economia capitalista, care s-a dovedit de-a dreptul salbatica. Entuziasmul infiintarii de firme, care facea valuri in primii cinci sau chiar zece ani de capitalism, a facut astfel loc unei atitudini mai ponderate sau chiar abandonarii ideii ca oricine poate fi patron.
De numele primelor firme bacauane, putini credem ca-si mai pot aduce aminte. Cu exceptia marilor intreprinderi, foste socialiste (care s-au transformat in societati comerciale cu capital de stat, dar al caror numar a fost si el decimat de vremuri), nume ca AS, Doi Frati, Otto, Oreste-Impex, Vadul Trotusului, Feder-Mireanu sau Ali-Dec au reintrat in neant asa cum au aparut. "Dintre primele 100 de firme inmatriculate - spune directorul Oficiului Registrului Comertului (ORC), de pe linga Tribunalul Bacau, Ghiorghita Patrichi -, acum in 2011, doar 40 mai sint in functiune, iar 48 au fost radiate. Trei au intrerupt temporar activitatea, alte trei sint in lichidare, cinci sint dizolvate, iar una (Siretul srl) este in faliment". Dintre cele 100, doar sase erau societati in nume colectiv, 47 fiind societati pe actiuni (SA), alte 47 societati cu raspundere limitata (SRL). Cele mai multe inca in viata sint SA-urile (27), celelalte 13 fiind srl-uri.
Primii zece: stele palide, cazute in anonimat
Nici de numele primelor zece firme ramase active nu se mai aude mare lucru, desi doua sau trei duc in spate o istorie bogata. Societatea Letea, de exemplu, careia nici comunistii nu i-au putut schimba numele cu unul dupa moda vremii (Steaua Rosie), pentru ca nu o mai recunostea nimeni pe piata, a ramas activa numai in scripte, dupa ce toate instalatiile ei, inclusiv celebra masina de facut hirtie de ziar, unica in Romania, au fost oprite. S-a intimplat la citiva ani dupa privatizare, cind pachetul majoritar de actiuni a fost preluat de fostul primar al Bacaului, Dumitru Sechelariu. De numele controversatului om de afaceri se leaga si infiintarea primei firme private din judet, Selena - o intreprindere de transport si un lant de mici bacanii (celebrele statii Bus Selena), si aceasta printre firmele inca in viata, dar al carei nume intra pe zi ce trece in anonimat. De la Onesti, despre intreprinderea de utilaj chimic UTON se aud vesti foarte rar, ca despre o firma care a trecut prin furcile caudine ale privatizarii si al carei obiect de activitate a ramas descoperit dupa ce platforma industriala de la Borzesti s-a "topit" la propriu in economia de piata. Agroindustriala, Mercom Tirgu Ocna, Alimon Onesti, Romhart Bacau sau Prosper Onesti sint, de asemenea, stele palide pe harta economica a judetului.
Entuziasm antreprenorial
Cele mai multe societati comerciale au fost infiintate, in judetul Bacau, pina in anul 1998. La inceput s-a mizat pe productie mai ales, apoi tot mai mult pe comert. "Miza pe productie - spune Ghiorghita Patrichi - a fost pusa pina in 1994, cind erau, in domeniu, unele scutiri de taxe si impozite. Anual, erau inregistrari de circa 3.000 de fime. Apoi, insa, cei mai multi au mizat pe comert, dupa exemplul Occidentului". La mijlocul lui 1998, a fost termenul final pentru majorarea capitalului social al firmelor. S-a incercat o reorganizare a activitatii societatilor comerciale, motivat de faptul ca pentru srl-uri, de exemplu, raspunderea este in limita capitalului social, de 100 de lei atunci. S-a ajuns la un minim de doua milioane de lei vechi. Tot la mijlocul lui 1998, o parte dintre agentii economici, infiintati oarecum fortat, au fost nevoiti sa renunte, pentru ca nu au avut mijloacele financiare sa faca majorarea de capital. "Prima etapa a economiei de piata, de la noi, era una a entuziasmului intreprenorial - a opinat directorul ORC Bacau. Am cunoscut oameni in virsta care veneau sa infiinteze societati comerciale numai pentru a le lasa mostenire nepotilor. Perceptia notiunii de societate comerciala, de firma, era una deformata, gresita. Multi infiintau societati necunoscind implicatiile economice si, mai ales, juridice ale acestui gen de act. Din punct de vedere economic, trebuie sa tii o evidenta financiar-contabila, sa faci raportari la bugetul statului, lunar, trimestrial, semestrial si anual. Juridic, se cerea, de exemplu, majorarea capitalului social".
Multi invocau necunoasterea legii, dar aceasta era de neinvocat. Altii aveau sedii sociale ale firmelor cu valabilitate expirata, iar acestea erau cazuri de dizolvare a firmelor, care in timp s-au transpus in practica. La fel, unii isi stabileau durata mandatului administratorilor pe o pertioada determinata, dar, necunoscind legea, nu au venit la Registrul Comertului sa faca prelungirea acestuia. De aici, au riscat dizolvarea firmei. Au fost si societati comerciale (foarte putine, dar au fost) cu domenii comerciale cu perioade determinate. Dreptul comercial spune ca mai multe societati se pot asocia in scop economic pentru a produce profit. Este un nonsens sa infiintezi o societate comerciala fara sa mizezi pe profit. Dar sint si societati nonprofit, o situatie particulara.
