Chimcomplex, locul I în Topul Național al Firmelor

Soda M, cea mai importantă instalație de la Chimcomplex

Societatea Chimcomplex Borzești, membră a Grupului Societățile Comerciale Române, a obținut Locul I la secțiunea Întreprinderi mari - Fabricarea altor produse chimice anorganice de bază în Topul Național al Firmelor organizat de Camera de Comerț și Industrie a României. La eveniment au fost prezenți președintelui României, Klaus Iohannis, primul ministru, Dacian Cioloș, alte oficialități ale statului român, precum și reprezentanții celor mai mari companii din țară, care împreună totalizează o cifră de afaceri de 137 de miliarde de euro și peste 1.250.000 de salariați.

Camera de Comerț și Industrie a României premiază în fiecare an cele mai performante companii din șase domenii de activitate – industrie, servicii, comerț și turism, cercetare-dezvoltare și high-tech, agricultură, silvicultură și pescuit și construcții. Topul analizează  indicatori precum cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficiența utilizării resurselor umane și eficiența utilizării capitalului angajat.

În cazul Chimcomplex, cifra de afaceri netă în anul 2015 a fost de aproape 194 de milioane de lei, iar profitul net de aproape 13 milioane de lei. Combinatul avea, anul trecut, 714 salariați.

Fie pâinea cât de rea, o iei din Elveția

Un sătean din România s-a trezit acasă, de Paști, cu toți copiii lui plecați la muncă în străinătate. De zece ani nu-i mai văzuse pe toți odată, la un loc, și mai ales la masa de Paști. Bucuria a fost fără margini, iar una dintre fetele lui a mărturisit, printre lacrimi, ceva de genul „fie pâinea cât de rea, tot mai bună-n țara ta”.

Miracolul câștigurilor mari din propria muncă în străinătate pălește pe ici pe colo, dar tot miracol rămâne, chiar dacă unii străini s-au declarat pe față împotriva românilor și a bulgarilor în țara lor. În definitiv și această atitudine a străinilor a fost numai una de moment. Iată-i acum pe elvețieni, care vor elimina de la 1 iunie toate restricțiile pe piața muncii impuse cetățenilor români și bulgari. Elveția prelungise în 2009 și în 2014 măsurile restrictive pe piața muncii pentru noi. Perioada tranzitorie de menținere a unei asemenea restricții expiră pe 31 mai și nu va fi prelungită. Dar, în cazul în care imigrația din România și Bulgaria va depăși cu 10% media ultimilor trei ani pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018, Consiliul Federal va putea introduce noi restricții pe piața internă a muncii, valabile până pe 31 mai 2019.

Așa devine Elveția un fel de nou Eldorado. În prezent, numărul imigranților români și bulgari de acolo este destul de mic, tocmai pentru că, de la aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, Elveția a introdus restricții.

Elveția nu este membră a Uniunii Europene, dar face parte din Zona Economică Europeană și din Spațiul european de liberă circulație Schengen. Acum, Comisia Europeană consideră că România și Bulgaria îndeplinesc toate condițiile și pentru a adera la Spațiul Schengen. La începutul lunii martie, premierul Dacian Cioloș a făcut o declarație tranșantă în privința aderării la acest spațiu. „Nu trebuie să ne milogim, atunci când ne susținem punctul de vedere” - a spus prim-ministrul.

România a făcut eforturile pentru a îndeplini criteriile de aderare la Schengen și a sugerat o aderare în trepte. Pe cale aeriană, de exemplu, care poate să se facă chiar și în condițiile actuale de dificultate pentru frontierele terestre, ceea ce ar crește încrederea în faptul că România poate să își asume responsabilitățile de membru al spațiului Schengen.

Acționarii de la Rafo au oficializat solicitarea falimentului

Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) societății Rafo Onești au adoptat, joi, 21 aprilie, hotărârea deschiderii procedurii simplificate a intrării în insolvență. Acționarul majoritar, Petrochemical Holding, a cerut Consiliului de Administrație (CA), între altele, să introducă pe ordinea de zi din AGA modificarea statutului societății, pentru ca aceasta să devină societate de tip închis, prin retragerea de la tranzacționare pe Bursa de Valori București, dar și lărgirea atribuțiilor CA pentru a putea cere deschiderea procedurii insolvenței întreprinderii. Practic, acționarii au hotărât oficial intrarea directă în procedura de faliment.

„Sindicatul Rafinorul – ne-a informat liderul organizației, Ion Marian – a solicitat, anterior adunării, înscrierea pe ordinea de zi, în numele salariaților, a emiterii unei hotărâri cu privire la plata drepturilor de natură salarială, unele restante de la începutul anului, în condițiile falimentului. Însă acționarii prezenți nu au putut propune sau stabili un termen în acest sens, pentru că hotărârea de intrare în faliment a fost luată ca urmare a instituirii sechestrului asigurătoriu pe activele rafinăriei de către ANAF, sechestru care a blocat accesarea resurselor financiare necesare implementării unui proiect pentru Rafo.”

Sindicatul a adus noile probleme ale rafinăriei și ale celor aproape 400 de salariați pândiți de șomaj și la cunoștința premierului Dacian Cioloș și a Guvernului. Doleanțele au fost trimise, spre soluționare, Ministerului Economiei și Comerțului, care în răspunsul său a reiterat dezinteresul Executivului pentru Rafo. „Societatea Rafo Onești – se arată în răspuns - nu se află în portofoliul ministerului, fiind o societate privată. În aceste condiții, Guvernul României nu poate face o imixtiune în managementul acționarilor, nu face evaluări și nu poate acționa decât în conformitate cu legislația europeană în vigoare.” Ministerul a sugerat, însă, și un soi de soluție la problemele salariaților și ale rafinăriei: „În cazul în care patronii și autoritățile locale au proiecte viabile de relansare economică, acestea pot accesa fonduri europene sau pot organiza clustere care să conducă la dezvoltarea economică a zonei”.