Analiză la Camera de Comerț: „Starea economiei județului Bacău în 2025”

 ·         bilanț la început de 2026, provocări majore și perspective locale

Camera de Comerț și Industrie (CCI) Bacău a organizat o conferință dedicată analizei „Stării economiei județului Bacău la finalul anului 2025”. Evenimentul a reunit reprezentanți ai mediului de afaceri, ai administrației locale și experți economici, pentru un dialog direct asupra provocărilor și oportunităților care se vor regăsi și în anul în curs. Analiza CCI are subtitlul „Investiții pentru locuri de muncă și dezvoltare”.

Conferințele de acest fel sunt, deja, o obișnuință în Bacău și au la bază analize profunde ale datelor puse la dispoziție de instituțiile oficiale economice și financiare. În acest an, însă, o premieră la o astfel de prezentare a stării economice a județului a fost prezența la masa dezbaterii a Prefectului Andreea Negru, a Președintei Consiliului Județean - Cristina Breahnă-Pravăț, a Senatoarea AUR Daniela Ștefănescu și a Deputaților Mircea Fechet (PNL), Costel Dunavă (PSD), Teodor Lazăr (USR) și Robert Alecu (ACT). Evenimentul a oferit o platformă de dezbatere pentru sectoarele productive, pentru IMM-uri și pentru antreprenorii locali.

Iar la elaborarea lucrării au lucrat Constantin Cernat și Marius Tulbure, sub coordonarea Președintelui CCI, Doru Simovici. Rezultatul este cuprins într-un volum postat în format PDF, cu o copertă și o grafică realizate de Marius Matieș.

Datele financiare sunt aferente bilanțurilor contabile și declarațiilor de venit anuale din perioada 2015-2024 ale persoanelor juridice și fizice care au sediul social în județul Bacău. Astfel, analiza oferă o imagine detaliată asupra resurselor, mediului de afaceri și evoluțiilor economice din ultimele decenii, cu accent pe situația anului 2024. Structurat pe capitole tematice, raportul pornește de la considerații generale și ajunge la o analiză aprofundată a antreprenoriatului și a performanțelor firmelor din județ.

Economia băcăuană este analizată din perspectiva resurselor naturale – terenuri agricole, păduri, resurse minerale și hidrografice –, dar și a resurselor umane, evidențiind potențialul și limitele actuale de dezvoltare. Un capitol consistent este dedicat situației antreprenoriatului, cu date privind numărul operatorilor economici, dinamica firmelor active, rata de creștere și mortalitatea acestora în perioada 1991-2024.

Raportul oferă indicatori relevanți privind densitatea IMM-urilor la 1.000 de locuitori, atât la nivel județean, cât și pe zone, mediu urban și rural, precum și după sediul social. Evoluțiile pe intervalul 2015–2024 permit o comparație clară a tendințelor recente din mediul de afaceri local.

Situația afacerilor din județ este analizată prin prisma cifrei de afaceri, a distribuției firmelor pe sectoare și domenii de activitate, a performanțelor economice pe zone și categorii de mărime ale întreprinderilor. Nu lipsesc datele privind comerțul internațional, care completează tabloul economiei băcăuane în anul 2024.

 

Economia Bacăului: statistici multe, direcție puțină

Raportul impresionează prin volum, structură și rigoare statistică. Dar și prin concluziile sale: după mai bine de trei decenii de tranziție, economia locală continuă să se miște fără o direcție clară și fără un proiect coerent de dezvoltare.

Bacăul dispune de resurse naturale variate și de o resursă umană care, cel puțin teoretic, ar putea susține un salt economic. În practică, aceste avantaje sunt tratate contabil, nu strategic. Terenurile agricole, pădurile, apele și resursele minerale sunt inventariate, dar nu integrate într-o viziune de valorificare economică pe termen lung. La fel, forța de muncă este analizată ca indicator, nu ca prioritate de politică publică.

Capitolul dedicat antreprenoriatului dezvăluie un adevăr incomod: mediul de afaceri din Bacău este numeros, dar fragil. Datele privind creșterea și mortalitatea firmelor între 1991 și 2024 arată un ciclu repetitiv de înființare și dispariție, semn al unei economii de supraviețuire, nu de consolidare. Densitatea IMM-urilor la 1.000 de locuitori rămâne modestă, iar diferențele dintre urban și rural sau dintre diverse zone ale județului indică un dezechilibru economic persistent.

Cifra de afaceri, structura pe domenii și mărimea firmelor confirmă o realitate greu de contestat: economia băcăuană este dominată de întreprinderi mici, slab capitalizate, dependente de piața locală și vulnerabile la orice șoc economic. Comerțul internațional, prezent în raport ca indicator de performanță, rămâne mai degrabă o excepție decât o regulă.

În concluzie, Bacăul nu duce lipsă de analize, ci de voință politică, de continuitate administrativă și de curajul de a ieși din logica improvizației. Raportul confirmă, în esență, ceea ce mediul de afaceri știe deja: fără politici publice clare, fără sprijin real pentru firmele performante și fără investiții orientate inteligent, economia județului va continua să bifeze statistici, nu să producă dezvoltare.