Gospodăria țărănească ne poate asigura autonomia alimentară

Marius Cașiș

România poate fi salvată de criza alimentară care se anunță în toată lumea prin autonomie alimentară. Soluția – spun specialiștii – este ca satul românesc să redevină independent alimentar, prin așa-numitele mecanisme de autarhie (politică prin care se tinde spre crearea unei economii naționale închise, izolate de circuitul economic mondial).

„Nici o altă țară nu are specificul și particularitățile noastre, motiv pentru care nu ar trebui să ne ghidăm după strategiile străinilor în crearea propriei strategii de dezvoltare – spun expertul băcăuan în agricultura ecologică, Marius Cașiș. Gospodăria țărănească românească este păstrătoare a acestor particularități, motiv pentru care ar trebui să fie un punct de referință pentru strategiile de dezvoltare”.

Având în vedere structura proprietății și a gospodăriilor, dar și alți factori precum dezindustrializarea, migrația tinerilor, lipsa dorinței de asociere pentru producere, procesare și comercializarea produselor, pe fondul îmbătrânirii populației și a creșterii numărului de pensionari și asistați social – a mai opinat Marius Cașiș -, gospodăria țărănească este amenințată ca existență, multe sate fiind în curs de depopulare. 

„În ultima perioadă – mai spune expertul băcăuan -, mai multe state europene au făcut diferite calcule pentru a stabili suprafețele de teren care să asigure autonomia alimentară («dieta umană») și să îmbunătățească, chiar să restabilească securitatea alimentară în teritorii”. Iată concluziile:

·         pentru populația care consuma preponderent carne: 9.350 mp/an/persoană;

·         pentru populația care consumă în regim mediu (carne și vegetal): 4.700 mp/an/persoană;

·         pentru populația care preferă un regim vegan: 1.100 mp/an/persoană.

Terenul agricol cultivat este estimat, la nivel global, ca fiind de 1.800 de milioane de hectare, iar în întreaga lume sunt 7 miliarde de ființe umane. Înseamnă că fiecărei persoane îi revine o suprafață de aproximativ 2,5 ha pentru asigurarea hranei, indiferent de dieta fiecărui individ. „Având în vedere că populația lumii va depăși nouă miliarde de oameni până în 2050 – a mai spus Marius Cașiș -, producția agricolă globală trebuie să crească sau o mare parte dintre noi să ne schimbăm dieta pentru a satisface nevoile alimentare globale. Demografic, stabilizarea populațiilor umane este esențială, cât mai curând posibil în toate țările în curs de dezvoltare, pentru a garanta securitatea alimentară în deceniile următoare”.