Prima
întâlnire a fiilor satului din Crăiești, comuna Stănișești, a reunit, la
sfârșitul săptămânii abia încheiate, zeci de localnici, dar și crăieșteni
răspândiți de ani buni prin țară și prin câteva țări europene. Oamenii au venit
să-și revadă consătenii, rudele, prietenii și vecinii. Crăiești este un sat de
pe Valea Pojorâtei, un mic afluent al Dobrotforului și Zeletinului. Satul a
fost întemeiat de Ivan Crainic, un vrednic ostaș al lui Petru Rareș, iar de la atestarea
documentară a localității se împlinesc aproape 600 de ani.
Cum
se și cuvenea, fiii satului și-au dat întâlnire întâi la biserica parohială „Sfinții
Voievozi”, la un tedeum pentru pomenirea înaintașilor trecuți la Domnul, dar și
pentru sănătatea și binele celor care îi moștenesc. Cu acest prilej a fost
citită și o impresionantă și cuprinzătoare listă cu nume ale personalităților
satului, de la cei aproape 100 de eroi căzuți în cele două Războaie Mondiale
până la preoții locului, gospodarii de frunte ai localității și cei care au
contribuit la propășirea acestei comunități.
Reuniunea
a continuat la școala din sat, unde cei prezenți au intonat cu propriile voci
imnul de stat al României și unde au fost rostite cuvântările de bun venit și
îndemnurile la mai multă unitate pentru ca astfel de întâlniri să devină
tradiționale. „În acest an ar trebui să sărbătorim 593 de ani de atestare
documentară a satului nostru – a spus inginerul Ioan Melinte, om politic și
cunoscut om de afaceri în această zonă. Pe timpuri, oamenii din Valea Pojorâtei
s-au ocupat cu agricultura, cu plantarea viței de vie, a pomilor, dar și cu
creșterea vitelor. Dar Valea Zeletinul și Valea Berheciului fac parte din cea mai
săracă zonă din România și din Europa și văd că tot regresăm. Aveam aici un
cămin cultural și nu-l mai avem, drumurile sunt cum sunt, iar mulți săteni au
plecat prin lume”.
Celor
prezenți le-au vorbit și doi dintre venerabilii profesorii din sat, Vasile
Cătăuță și Constantin Năstac, care au rememorat momente din istoria satului,
dar și întâmplări cu oamenii remarcabili ai lui.
„Ideea
acestei reuniuni - a precizat unul dintre organizatori, col. (r) Laurențiu
Vânău - ne-a venit după ce am văzut că în străinătate românii, deși apreciați,
sunt cei mai dezbinați. Aceasta m-a intrigat și mi-a lăsat o părere de rău, dar
am gândit că este bine să facem ceva să fim mai toleranți, mai uniți, să putem
merge mai departe, să ne putem păstra tradițiile, să nu ne pierdem identitatea.
Și nu putem trece cu vederea că satul în care ne-am născut are tot mai puțini
locuitori, mulți fiind plecați în diferite părți ale țării și chiar ale lumii”.
La
final, participanții s-au prins inopinat în horă, așa cum știu că se întâmpla
și cu zeci de ani în urmă la marile sărbători ale satului, iar un grup de
tinere au prezentat un scurt program artistic.
Satul
Crăiești este situat la 65 km de Bacău și la 38 km de Adjud. Numele său de
astăzi apare ca atare în documente pe 5 mai 1632. Numărul locuitorilor lui a
crescut, în timp, motiv pentru care alături au apărut și satele Cornoaia, Gura
Crăiești și Balotești. Prima școală a satului a fost deschisă în 1864, iar de
aici au ieșit, de-a lungul vremii, 36 de învățători, 6 doctori, 15 ingineri, 18
profesori, 12 economiști, 14 juriști, 42 de ofițeri și 40 de subofițeri.
Crăiești a avut, o perioadă, și statutul de comună, dar din 1968 este sat în
comuna Stănișești.
„Din
așa zonă săracă au ieșit oameni de prestigiu care ne fac mândri că suntem
consăteni. Și unii dintre cei de astăzi am contribuit și contribuim să refacem
unele obiective ale satului. Se impune să fim mai uniți, mai buni și să ieșim
cu toții la muncă, nu doar unii. Înaintașii noștri ne pot fi exemple. Au muncit
doar cu palmele și au construit un sat frumos și populat. Astăzi suntem din ce
în ce mai puțini, dar am încredere că viitorul va fi altul și pentru noi și
pentru România. Am fost onorat să fiu din nou în mijlocul consătenilor mei.”
Ing. Ioan Melinte, fiu
al satului Crăiești
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu