Dorinel Ichim, doctor
în arte plastice, etnologie și etnografie băcăuan, a scos de sub tipar a 20-a sa
lucrare de specialitate, un „studiu de etnologie”, intitulată „Transilvania.
Sarea, oameni și locuri”. Lucrarea, apărută format A4, cu 274 de pagini și 213
fotografii color, a văzut lunina tiparului la Editura Magic Print, din Onești.
„Cartea
– spune autorul – este rodul activității de cercetare pe teren timp de un an în
patru zone salifere ale Transilvaniei: Corund, Praid și Sovata, Văile Mureșului
și Gurghiului, pe Văile Homoroadelor și în Zona Bistrița-Năsăud. Lucrarea apare
la o sută de ani de la Marea Unire a Transilvaniei cu România și este scrisă cu
toată pasiunea de un moldovean”. Cartea cuprinde și patru hărți turistice
pentru fiecare dintre cele patru zone cercetate.
Cunoscutul etnolog și etnograf băcăuan a lucrat o scurtă perioadă de timp
la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe la un studiu de
etnologie asupra celor patru zone transilvane etnografice amintite, între care
și „ținutul
secuiesc al sării”, în care satele avuseseră în exploatare țărănească mine de sare, fântâni cu
apă sărată și izvoare sărate „de sare și murătoare”. Rodul cercetării a fost
pus în această carte și făcut public după zece ani.
Materialul este ordonat în patru capitole, pe structura
geografico-etnologică a celor patru zone studiate. Aflăm, astfel, între altele,
amănunte interesante despre Cheile de Sare ale Corundului, despre Ocnele
Praidului și lacurile Sovatei, despre
fântânile de slatină și despre sarea gemă de pe Homoroade, despre
fântânile de slatină și minele vechi de sare din Bistrița-Năsăud, dar și despre
importanța sării pentru organism, la oameni și la animale. Lucrarea este
întregită de un util glosar de termeni și de un rezumat în limba engleză, dar
și de o postfață, în care autorul avansează argumentate opinii personale cu
privire la interesul pe care unele cercuri maghiare îl au, în prezent, față de
ceangăii din Moldova.
Dorinel Ichim este autorul a cinci cărți de etnografie, despre bisericile
de lemn din Moldova și Basarabia (una fiind chiar teza sa de doctorat în artele
plastice), al mai multor monografii ale unor localități din județul Bacău, și
al unor lucrări despre meșteșugurile populare, o parte fiind scrise împreună cu
soția sa, Florica Ichim.
„Problematica sării
nu-mi era străină, deoarece și în județul Bacău există o istorie a exploatării
țărănești a sării în fostele mine de la Oituz, Târgu Trotuș și Sărata, iar la
Târgu Ocna există cea mai mare exploatare într-o mină de sare din Moldova. Nici
prezența izvoarelor de apă sărată nu-mi era necunoscută, de vreme ce acestea
sunt active și astăzi la Oituz, Slatina-Luncani, Somușca-Cleja și nu numai.”
Dr.
Dorinel Ichim, etnolog și etnograf
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu