Revedere după 50 de ani la Liceul „Spiru Haret” Moinești

Frumoși, demni, puși la patru ace, dar mai ales fericiți că se revăd după nu mai puțin de 50 de ani de când au plecat definitiv din școala în care au învățat, Liceul real-umanist din Moinești, actualul Liceu „Spiru Haret”, foștii elevi ai Promoției 1966, „generația de aur” cum se autointitulează ei, s-au reîntors în bănci.

Toți au pășit pragul clasei cu inima strânsă. De emoție. N-o spuneau explicit, dar se citea în ochii lor. Sala, acum mult diferită, modernă, elegantă, s-a luminat de ghioceii din părul bărbaților, de lalelele din cel al doamnelor. Toți au luat loc în bănci, iar la catedră, marțial, venerabil, profesorul Gheorghe Grecu, ajuns la 94 de ani de viață, și actuala directoare a Liceului „Spiru Haret”, Adriana Căzănel. În fața profesorilor stăteau acum, medici pensionari, ingineri, profesori și învățători, maiștri etc.

„Este cea mai frumoasă zi din viața noastră, să ne revedem după 50 de ani” - a spus, la deschiderea evenimentului cel care l-a și inițiat, Constantin Dospinescu. Și a dat frâu liber amintirilor să se depene, nu înainte însă de a se păstra un pios moment de reculegere în amintirea profesorilor și colegilor care au trecut, deja, la altă viață.

„Într-adevăr - a apreciat profesorul Gheorghe Grecu -, generația anului 1966 a fost una de aur: prin modul în care membrii ei s-au pregătit, atunci când notele erau de la 5 până la 8, nu ca în prezent, când foarte mulți elevi au note maxime fără să stăpânească a;a cum se cuvine cunoștințele din manualele liceale”. Foștii elevi au putut afla, însă, de la profesoara Adriana Căzănel, mai multe despre actuala generație a liceului, despre profesorii lor, despre proiectele actuale și de viitor ale școlii. „Liceul a rămas la fel de bun ca în anii în care dumneavoastră ați absolvit – a spus directoarea. Noi ne străduim să urmăm exemplul profesorilor dumneavoastră, care au fost dascăli extraordinari, și să transmitem colegilor mai tineri acest exemplu.”

Petrecerea colegială care a urmat ceremoniei a fost cel mai bun prilej ca poveștile fiecăruia să fie spuse pe îndelete. Pe la mese au apărut, rapid, plicurile cu fotografii de familie, s-au depănat amintiri, s-au refăcut întâmplări de pomină din anii de liceu. S-au dansat, însă, și celebrele valsuri și tangouri ale anilor 60, dar în final Constantin Bejan a oferit tuturor colegilor o demonstrație de dans național grecesc, cu celebrul Sirtaki, iar Gheorghe Adam a interpretat frumoase melodii populare.