Bogdan Seto |
Incendiul care a
măcinat circa zece zile Groapa de gunoi a Bacăului aprinde în continuare
spiritele și naște destule discuții și controverse legate de cauzele
fenomenului, de efectele acestuia, dar mai ales de modul în care ne-am putea
feri de asemenea evenimente. Dacă despre cauzele incendiului și efectele lui
asupra mediului sunt în măsură să vorbească specialiștii în domeniu, de la care
am și publicat o serie de opinii, despre modul de colectare a deșeurilor și
gestionarea activității am căutat informații și opinii la cei care se ocupă
zilnic de aceasta. Cu ceva timp în urmă am stat de vorbă la Romprest, unul
dintre operatorii care colectează și transportă deșeuri în mai mult de jumătate
dintre localitățile județului. Acum ne-am adresat directorului executiv al
Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău (ADIS),
Bogdan Seto. ADIS are contracte cu 65 de unități administrativ-teritoriale
(UAT).
Ce efecte credeți că
va lăsa în urmă incendiul de la depozitul ecologic de deșeuri, domnule
director?
Focul de la Groapa de gunoi este un eveniment extrem de trist, cu posibile consecințe
pe multiple planuri. Nu mă refer la poluarea cu fum, pentru că nu noi colectăm
date în acest sens. Privesc însă consecințele evenimentului din perspectiva
unui potențial blocaj la depozitarea deșeurilor. Dar, acest pericol a trecut. Norocul este că
Celula 1 încă are capacitate de depozitare. La începutul verii erau depozitate
709.000 mc de deșeuri. Eu aproximez ca durată de viață a ei minim un an. Dacă
se făcea, însă, sortare și compostarea deșeurilor, durata mai creștea poate cu
un an.
Zonele de colectare a deșeurilor în județ |
Tot județul Bacău aduce
deșeurile în Celula 1 a depozitului. Mai au loc acolo?
Celula 1 a Depozitului ecologic are o capacitate de 885.000 mc. În
intervalul 2010 – 2012 a fost utilizată de municipiul Bacău și de 22 de comune
din jur, iar până în 2015, inclusiv, teoretic a servit întregului județ, dar
practic nu pentru tot. Norocul
este că Celula 1 încă are capacitate de depozitare. La începutul verii erau
depozitate 709.000 mc de deșeuri. Eu aproximez ca durată de viață a ei minim un
an. Dacă se făcea, însă, sortarea și compostarea deșeurilor, durata mai creștea
poate cu încă un an.
Săptămâna trecută am avut o întâlnire cu Federația Asociațiilor de
Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubritate, dar din păcate în România nu
avem măcar un singur exemplu de bună practică și de reușită a unui astfel de
proiect privind depozitarea selectivă a deșeurilor. Sunt proiecte declarate
nefinalizate sau fazate (neterminate nici la faza de construcții, nu au fost
terminate procedurile de achiziție publică etc.). În licitația pentru Celula 2
și operarea tuturor instalațiilor de deșeuri din județ vorbim de un contract pe
23 de ani, cu o valoare care se apropie de 600 de milioane de lei. Imensă ca
valoare, dar și ca perioadă de timp, cu multiple probleme, între care aș
enumera scăderea dramatică a efectivului populației din județ, iar indicii de
generare a deșeurilor din planul național de generare a deșeurilor 2014 – 2020
diferă de cei din 2007 – 2013.
Despre colectarea
selectivă a deșeurilor vă propun să dicutăm mai mult.
Colectarea selectivă a deșeurilor pleacă de la selectarea colectivă a lor.
Dacă fiecare dintre noi am face un asemenea gest, de selectare, extrem de
simplu, ar fi altceva. Dar și dacă unii fac acest lucru, însă nu au unde să fie
depuse aceste deșeuri separat, ele vor fi colectate tot în amestec. O problemă
este legată și de mentalitatea celor din mediul rural cu privire la deșeurile
biodegradabile, rezultate din mici activități agricole de pe lângă casă. Astfel
de deșeuri nu ar avea ce căuta în pubele și nici la groapa de gunoi comună. Dar
se întâmplă! Băcăuanul dacă plătește acei 3,87 de lei lunar pentru depozitarea
gunoiului, consideră că trebuie să i se colecteze toate deșeurile. Fals! De
3,87 de lei se ia numai menajerul și reciclabilul, nu și biodegradabilul. S-a
încercat implementarea sistemului compostării individuale în mediul rural, dar
nu se face. Ar fi soluții tehnice, dar proiectul încă nu le are. Sunt și
soluții individuale care se bazează pe simțul civic, pe buna-creștere, pe
bună-cuviință, pe responsabilitate individuală. Dar nu se aplică, nimeni nu
face nimic, iar ADIS nu are putere coercitivă. Mai mult, exclusivitatea în
materie aparține autorităților locale. Poliția locală nu a amendat pe nimeni în
cele 65 de localități că a aruncat deșeuri menajere amestecate cu
biodegradabile sau pentru că au ars deșeuri ori pentru că unii aruncă deșeuri
din construcții nu pe bază de contracte individuale, ci pur și simplu cum se
aruncă obișnuit gunoiul.
Unde ar trebui
făcută colectarea selectivă a deșeurilor?
În primul rând individual, în fiecare locuință, în fiecare firmă sau
instituție. Apoi în pubelele speciale de la ghenele de gunoi.
Județul Bacău are și trei instalații de sortare a deșeurilor: Stația Bacău
(proiect ISPA), Stația Moinești (proiect Phare) – construite de primării – și
Stația Onești (proiectul Sistem integrat de management al deșeurilor solide,
aplicat de Consiliul Județean). Două stații s-au integrat în proiectul mare de
gestionare selectivă a deșeurilor și servesc, teoretic tot județul. Din
jumătate de județ, din stânga drumului E 85, inclusiv din Sascut și Bacău,
deșeurile ar trebui sortate (hârtie, pet-uri, plastic, metal) la Stația Bacău.
Acolo le aduc Romprest și Soma. Stația, însă, nu funcționează (nu a funcționat
niciodată). În 2010, Primăria Bacău a inițiat procedurile de achiziție publică
referitoare la selectarea prin licitație deschisă a unui operator al Celulei 1
a stației de sortare și a stației de compostare (în care intră exclusiv
biodegradabilele din mediul urban, destul de multe cantitativ într-un oraș ca
Bacăul, de exemplu). Din 2012, de fapt, nimeni nu mai avea unde depozita
deșeurile, pentru că au fost închise șase depozite municipale și orășenești
neconforme, la Buhuși, Comănești, Moinești, Dărmănești, Târgu Ocna și Onești.
Însă și toate depozitele neconforme comunale au fost declarate închise. Acestea
sunt obligații de mediu asumate de România prin Tratatul de aderare la UE. În 5
ianuarie 2015, Primăria Bacău, în baza unei hotărâri definitive de la Înalta
Curte de Casație și Justiție, încheie un contract cu firma Eco Sud pentru
operarea depozitului. Dar rezultatul procedurii de licitație, care a durat
cinci ani, încă nu se vede. Contractul nu este aplicat. Trebuia încheiat pe
cinci ani, dar a fost încheiat pe numai 18 luni. Eco Sud nu a operat niciodată,
însă, Celula 1 a depozitului de deșeuri.
Sunt și destule
probleme cu plata serviciilor de salubritate. Și facturile par destul de mari.
Eu sunt, acum, un pic afectat pentru că tocmai am primit ultima factură de
la operatorul de colectare și transport Romprest și care, cum mă așteptam, este
cea mai mare de până acum. Totdeauna vara este un vârf de sarcină pentru
operatorii de colectare și transport, deci și pentru noi, financiar. Eu am
cantitățile raportate zilnic din cele 65 UAT, dar ce mă sperie e că în același
ritm în luna august ajung la o cantitate record de deșeuri. Explicațiile sunt
simple: în august se întorc acasă mulți dintre cei plecați în străinătate,
încep diverse lucrări de amenajări de case și locuințe etc. Practic, avem o
altă populație, deci și mai multe deșeuri de la ea.
Taxa specială de salubritate de astăzi este și ea un rezultat al
Proiectului de colectare a deșeurilor în sistem integrat. Proiectul a fost semnat în
2011, iar cifrele oficiale referitoare la acesta sunt cele de la Recensământul
populației din 2002. Contractele de delegare, atât cel cu Romprest, cât și cel
pentru Celula 2, contestat astăzi, au la bază, la solicitarea ADIS, cifrele
oficiale statistice din 2012. Județul Bacău a înregistrat cea mai mare scădere
a populației, de 90.000 de locuitori. Mai mult, cifra reală a utilizatorilor
serviciului public de salubritate a scăzut și ea. În cele 65 de localități
servite de Romprest erau, în documentația inițială de licitație, estimativ,
308.000 de locuitori, iar astăzi pe declarațiile UAT apar doar 235.000 de
locuitori. În plus, sunt UAT care declară cifre neverosimile, cum e cazul la
Moinești, cu 20.855 de locuitori recenzați și numai 11.000 de utilizatori ai
serviciului de salubritate. Doar prin scăderea de populație din Moinești, ADIS
a suferit o pierdere de 1,9 milioane de lei. La plata facturilor avem, însă,
datorii de 6,1 milioane de lei către Romprest și municipalitatea Bacău. De la
cele 65 UAT avem de primit doar 5,65 de milioane de lei. Nu mă sperie
diferența, pentru că se echilibrează după vârful de sarcină din iulie –
septembrie, dar fluxul financiar este puternic grevat de lipsa de voință a
administrațiilor locale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu