Soprana Alis
Făiniță, originară din Moinești, elevă în ultimul an al Colegiului Național de
Artă „Octav Băncilă” din Iași, face prin calitățile ei vocale să vibreze tot
mai des sălile de spectacole. Anul trecut a fost semifinalistă în concursul
„Românii au talent” de la Pro Tv, care i-a deschis și mai mult ușa consacrării
la care visează și pentru care se pegătește de 11 ani. Zilele trecute am
întâlnit-o în Bacău și, lângă un vraf de diplome și trofee, am stat de vorbă
despre aspirațiile ei, despre arta pentru care spune că își dedică viața: Opera.
Care este, Alis,
numele tău de scenă?
Alis
Făiniță - așa va rămâne numele meu de scenă. Și precizez de fiecare dată că eu
sunt Alis cu „s” final.
Cine este Alis?
Este
o tânără devotată, care a știut de mic copil ce vrea să facă mai departe. Chiar
dacă nu de la început în domeniul unui gen muzical aparte, ca opera, pentru că
am început cu muzica ușoară. Atunci nici nu-mi plăcea opera, am abordat
domeniul din ambiție. Mi s-a spus încă de când am terminat un program de vreo
cinci ani de studiu de canto cu un profesor din Onești: Alis, dacă vrei să faci
muzică, faci operă! Și acum pentru operă mă pregătesc.
Cine a fost
profesorul de canto de la Onești?
Profesorul,
compozitorul și dirijorul Iulian Munteanu, cu care m-am pregătit, inițial,
pentru muzică ușoară și pian, dar care m-a îndemnat către operă, dacă vreau să
fac într-adevăr muzică. La început nu mi-a plăcut, dar mi-a dat să ascult tot
mai multă muzică clasică și, ușor-ușor, a început să-mi placă opera. Am prins
drag de ea, încât nu m-aș mai întoarce la altceva.
Dar, de ce
pregătire specială la Onești, tu un copil din Moinești? Ce era acolo? Și ce a
urmat?
Eram
în școala generală în Moinești când am optat pentru pregătire suplimentară
muzicală. La Onești am găsit un profesor bun și am început, practic, să fac
naveta Moinești – Onești. După care am plecat la Iași, la Colegiul „Octav
Băncilă”. Pentru aceasta mă și pregăteam. Studiind tot mai mult acest gen muzical,
opera, m-a acaparat.
Însă, în perioada
de licean atmosfera de studiu a fost alta.
O
atmosferă profundă. Acolo am început să studiez cu profesoara Adina-Maria
Pavalache, șefa Catederei de canto. Cu dumneaei am deprins bazele muzicii de
operă. Din clasa a zecea am studiat, însă, cu doamna Georgeta Stoleriu, din
București, soprană dedicată cu precădere vieţii de concert, pentru că deja
asimilasem ce era de asimilat în liceu. A fost o profesoară foarte severă, care
mă trata ca pe studenții ei de la Universitatea de Muzică. Dar lecțiile cu ea
m-au ajutat foarte mult. Acum, de circa un an, lucreaz tot cu un om minunat în
București, Cezar Ouatu, un interpret de operă, pop-opera și pianist. Consider
că marele meu câștig este că am studiat și studiez cu profesioniști foarte
exigenți. Și contează și dacă cineva te încurajează, precum domnul profesor Dumitru
Ficuță de aici, din Bacău. Dar nu este de omis nici efortul părinților mei,
care au făcut tot ce s-a putut pentru mine, cu multă cheltuială și cu multă încredere.
În Iași ai
profesori care ți-au rămas la suflet?
Desigur.
Profesoara mea de canto, de exemplu, care mi-a fost foarte apropiată, ca și
mama. M-a susținut mult, inclusiv cu sfaturi atunci când am avut nevoie.
„Abonată”
la premii
Deci, plăcerea
pentru operă a venit, cum se spune, „mâncând muzică”. Dar între timp au fost
mai multe evenimente: concursuri, spectacole…
Am
început, cum spuneam, cu muzica ușoară. La multe concursuri participam doar
pentru palmares, oicât de departe aveau loc. Contează mult pentru ceea vei face
ulterior. Iar unul dintre concursuri a fost Festivalul Ti Amo, de la Onești. Am
adunat, astfel, foarte multe diplome și trofee.
Care sunt cele mai
importante premii pe care le-ai obțiut și care au fost evenimentele cele mai importante
care îți vor marca întreaga carieră?
Am
participat la concursuri și evenimente destule. Evident, cele mai importante
concursuri și premii sunt cele dint ultima perioadă. Am premii importante
pentru mine din 2015 și 2016. Unele concursuri au fost de nivel internațional,
la care concurența a fost mare. Multe concursuri au fost chiar în Iași, la care
trebuia să particip, să câștig și, astfel, să conteze mult pentru bursa
școlară. Și la toate concursurile am fost pe primul loc. Dar au fost concursuri
și în ale localități din țară. Pînă acum, aceste diplome și trofee sunt
răsplata muncii mele, alături de grația publicului în spectacole.
Cu Cezar
The Voice
Ce înseamnă
colaborarea cu Cezar Ouatu, supranumit și „Cezar The Voice”? Cântați împreună,
studiați?
Înainte
de a-l întâlni pe Cezar, am participat la concursul „Românii au talent”, de la
Pro Tv. Cu Cezar cânt în concerte, cum a fost, recent, la Ploiești, de Crăciun.
Tot acolo am cântat în alt concert, dar pe 12 martie vom fi la Teatrul
Elisabeta, din București. Și urmează multe evenimente în studiouri tv. Am
cântat de multe ori și în deschiderea unor spectacole ale unor trupe foarte
cunoscute, precum Holograf, sau cu Marcel Pavel.
Vorbim, acum, de
operă, dar aud și despre pop-opera.
Îmi
place și mie foarte mult pop-opera, dar ținta mea este canto clasic.
Ești elevă în
clasa a XII-a. Deci, la vară ar urma un examen de admitere la Conservator.
Unde?
La
București. Va fi concurență foarte mare, dar mă pregătesc de mult timp.
Este greu să te
afirmi în acest domeniu artistic? Trebuie să începi de mic copil, cum se
întâmplă, de exemplu, în sport, în gimnastică?
Cu
cât mai repede cu atât mai bine. Este greu să te afirmi. Dar, contează mult cât
muncești, cât și cum te pregătești, cum îți fructifici timpul liber. Noi nu
stăm în cafenele, în cluburi, ne dedicăm studiului. Și aceasta se întâmplă de
mic copil.
Păi, ce viață de
student te așteaptă în acest mod?
Ce
viață a fost până acum, e întrebarea. Eu de mică am fost plecată de acasă, de
lângă părinți, și m-am descurcat singură în multe probleme. Am stat singură, în
locuințe închiriate. Dar mi-am văzut de școală, ba mereu am avut medii peste
9,80 și am fost mereu premiantă.
Talentul
moștenit genetic
De unde ai
moștenit talentul pe care îl ai?
Cred
că cel mai mult de la tatăl meu, care are voce, care ocazional ne distrează
cântând. Eu cântam în casă, iar tata și-a dat seama că am voce. Așa am pornit
pe acest drum. Ce a urmat a fost foarte mult studiu, renunțarea la vacanțele
școlare, la jocurile obișnuite ale copilăriei. Dar și bunicul meu are voce bună,
iar când mă ascultă se bucură foarte mult.
Ce înseamnă a
studia pentru a deveni o mare cântăreață? Câte ore muncește un copil, un elev?
Cel
puțin dou-trei ore pe zi sunt dedicate studiului, să solfegiezi, să înveți
piese, să te pregătești pentru facultate, la teorie. Plus repetiții la un
instrument, în cazul meu pianul. Chiar și sâmbăta și duminica. Iar uneori te
prinde seara studiind. Pe lângă orele de studiu la școală. Iar eu sunt singură
acolo unde locuiesc, mă gospodăresc, și fac și drumurile la București.
Îți pare rău după
copilăria să zicem „pierdută”?
Eu
nu prea mă gândesc acum la așa-ceva. Iar dacă ar fi să i-au totul de la capăt,
tot pe acest drum aș merge.
Lucrezi cu
ușurință?
Nu
este o muncă ușoară, dar eu, de atâția ani m-am obișnuit. Așa m-am dezvoltat,
muncind pentru pasiunea mea. Mi-a plăcut să știu din toate cât de puțin.
Ai cântat în coruri, în grupuri muzicale cu diferite
ocazii? De exmpu în corul bisericii.
Îmi place mult să
cânt la biserică. Ocazional. Pentru a cânta muzică religioasă, dar și muzică
clasică, trebuie să crezi în Dumnezeu. Noi lucrăm mult pe energii. Trebuie să
atingi o anume vibrație. De aceea suporți și atâta efort pentru pregătire.
Ai fost vedeta școlii cu arta pe care ai etalat-o?
Am fost cunoscută
peste tot și catalogată ca atare.
În capitala culturii Iași, în București, ai simțit că
poți fi tratată ca o provincială, pentru că ai venit din Moinești? Te pune
școala în valoare? La un liceu de artă ajung toți consacrați?
E peste tot o
concurență și, evident, un soi de invidie dacă tu reușești mai mult. Nu toți
elevii unui liceu de artă au un țel clar pentru cariera lor viitoare. Mulți se
reorientează. Astfel, acolo sunt puși în valoare numai cei care vor să facă
ceva deosebit. Din păcate, multe talente se pierd cu timpul.
Prima
etapă în carieră: Bucureștii
Sunt Bucureștii
țintă importantă pentru tine?
Este
o etapă foarte importantă. Și participarea la „Românii au talent”, până în
semifinală, a contat mult.
Ai avut solicitări
de la impresari, de exemplu, după acest concurs?
Foarte
multe, dar acum aștept să ajung în București studentă, să fiu acolo, în lumea
bună a artei, a muzicii. Cezar Ouatu a fost unul dintre cei cu care m-am
întâlnit astfel. Așa am început să studiem împreună, iar el este un om cu multă
răbdare. Își pregătește foarte bine studenții pe care îi are.
Pe cine dintre
cântăreții de operă îi admiri cel mai mult?
Pe
Angela Gheorghiu, de exemplu, pe Maria Callas, dar sunt mulți, ar fi complicat de făcut acum o listă.
Ai un compozitor
de operă favorit? Un gen favorit?
Giacomo Puccini.
Îmi place foarte mult Händel,
pentru barocul său. Cezar Ouatu mi-a deschis apetitul pentru acest gen muzical.
Apropo: cum își formează cultura generală o soprană în
stadiul de tînără speranță a genului?
Îmi plac mult
filmele și vreau să fiu la curent cu ce este nou, dar recunosc că ador filmele
vechi. Când am timp – dacă mai poate fi vorba de așa-ceva – îmi place să
citesc. Studiez și pe drum, în tren. Însă cultura domeniului pentru care mă
pregătesc este foarte importantă. În tren, cu căștile pe urechi, studiez
partituri.
Talentul de care ești conștient ți se urcă la cap?
Poate în unele
cazuri. Nu este bine, modestia te face plăcut publicului tău, care simte
aceasta. Iar noi prin public trăim, el te înalță.
La ce
regim alimentar este supusă o cântăreață de operă?
Ohooo,
la multe opreliști. Dar, în primul rând trebuie să mănânci foarte sănătos.
Suntem ca niște atleți, practic. Sigur, sunt și artiști mai corpolenți, dar
excesul de greutate te poate obosi. Trebuie să ai un tonus care să te ajute.
Trebuie să te menții fizic. Și trebuie să facem multă mișcare, mult sport.
“Pe Alis am descoperit-o acum
vreo şase luni, vocea şi frumeseţea ei fiind o revelaţie pentru mine. De
altfel, între mine şi această voce de excepţie este o chimie încă de la
începutul colaborării noastre”
Cezar Ouatu, la concertul de Crăciun 2016
„Alis Făiniță? O fată extraordinar de talentată, o
moldoveancă superbă, cu voce pe măsură.”
Marcel Pavel, la inaugurarea Clubului Lira din Moinești
„Alis ne-a arătat tuturor ce înseamnă, totuși, școala. A
fost destul de clar de la prima frază. Mergi în etapa următoare cu patru de
DA!”
Andi Moisescu, jurat la
„Românii au talent”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu