vineri, 26 mai 2017

O mie de fermieri la Conferința Națională LAPAR



  • întrei ei, însă, numai un parlamentar de Bacău

Deputatul Lucian Stanciu-Viziteu
în rând cu fermierii băcăuani, la Conferință
Circa 50 de fermieri și reprezentanți ai unor instituții agricole băcăuane au participat la Conferința Națională 2017 a Ligii Asociațiilor de Producători Agricoli din România (LAPAR), organizație din conducerea căreia fac parte, de asemenea, doi fermieri băcăuani, Laurențiu Baciu – președinte și Daniel Ciobanu – vicepreședinte. Tema din acest an a conferinței a fost „Agricultura României după 10 ani de la aderarea în UE”. Conferința a reunit peste 1.000 de participanți din toată țara, dar numai un parlamentar de Bacău a fost prezent.

Reuniunea s-a bucurat de prezența, între alții, a ministrului Agriculturii, Petre Daea, a președintelui Comisiei de agricultură din Camera Deputaților, Ioan Munteanu, dar și a reprezentantului ELO (Organizația Europeană a Proprietarilor de Teren, Thierry d’Escaille, precum și a unor reprezentanți ai organizațiilor fermierilor din câteva țări europene. Din Parlamentul României, dintre aleșii băcăuanilor la conferință a fost prezent numai Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu, deputat de Bacău din partea Uniunii Salvați România. Deși așteptat personal, premierul Sorin Grindeanu și-a motivat absența printr-un eveniment neprevăzut din programul său, dar a trimis conferinței un mesaj prin consilierul său Radu Antohi, la origine tot băcăuan.
„E drept că în ziua cu pricina puteau fi ședințe în comisiile parlamentare – ne-a declarat Lucian Stanciu-Viziteu -, dar nu cred că toți colegii mei erau chemați acolo. Ci cred că nu au fost interesați să ajungă la o întâlnire cu fermierii. Evident, nu vorbesc de domnii parlamentari care au fost prezenți, mai ales în prezidiu. Eu, după conferință, mi-am reconfirmat opiniile deja formate după discuțiile din alte ocazii cu fermierii, cu cei din conducerea LAPAR, am aflat și lucruri noi. Îmi permit, totuși să spun că ei, în general, ar trebui să fie și mai organizați, mai uniți, pentru a obține mai multă dreptate în ceea ce fac”.
Conferința a fost un nou prilej prin care fermierii din LAPAR și-au putut spune păsurile, după alte etape de „luptă” cu cei care trebuie să vegheze asupra acestui domeniu important de activitate, după ce, succesiv, au mai fost câștigate câteva „bătălii”. Aceasta a fost una dintre concluziile președintelui LAPAR, care a deschis conferința cu un discurs în stilul său cunoscut, incisiv și acaparant pentru asistență, pentru că a fost și de această dată formulat tot în maniera pe care o abordează zilnic chiar fermierii. Unii comentatori nu au apreciat, ulterior, această manieră, dar majoritatea celor prezenți au aplaudat la scenă deschisă ideile afirmate, multe fiind sugestii fierbinți pentru politica guvernamentală în domeniul agriculturii. „Nu Europa e vinovată de problemele pe care noi le invocăm - a spus Laurențiu Baciu -, noi, în propria țară creăm probleme vizavi de cerințele UE”.
Concluzie care a fost subliniată și de ministrul Petre Daea, care a și veni cu unele soluții concrete pentru pașii următori în domeniu, dar mai ales cu asigurarea că ministerul va fi tot mai aproape de fermieri.
Asupra ideilor conferinței vom reveni.

Holzindustrie Schweighofer a exclus doi furnizori din lanțul de aprovizionare



Camioanele cu bușteni care ajung la porțile fabricilor
Holzindustrie Schweighofer trebuie să poarte sistemul
de monitorizare GPS Timflow

Două societăți comerciale care au încălcat criteriile de livrare a lemnului brut la Holzindustrie Schweighofer (HS) au fost excluse din lanțul de aprovizionare – a anunțat compania, care deține o fabrică de prelucrare a lemnului și în Comănești, fabrica de panel HS Baco.

„În luna ianuarie – a declarat Dan Bănacu, directorul general Holzindustrie Schweighofer România -, am prezentat public un plan complex de acțiune pentru o industrie sustenabilă a lemnului în țara noastră. Una dintre componentele cheie este analiza imediată a tuturor neregulilor posibile care pot afecta lanțul nostru de aprovizionare, inclusiv a acelora despre care aflăm prin monitorizarea mass-media. Ca urmare a acestor principii, am luat decizia de a înceta imediat colaborarea cu doi furnizori care nu se încadrează în standardele noastre”.
Acuzată că ar susține furnizori care taie ilegal lemn în pădurile noastre, HS și-a luat public angajamentul să asigurare conformitatea procesului de achiziție de lemn. Această activitate – spun oficialii comapniei - se bazează pe dialogul cu ONG-urile de mediu, pecomuncarea cu părțile interesate și pe un sistem complex de control al lanțului de aprovizionare, care include și monitorizarea mass-media pentru a identifica posibile nereguli privind transportul masei lemnoase.
În perioada noiembrie 2016 –aprilie 2017, serviciul de monitorizare mass-media a cuprins relatări despre 33 de cazuri despre posibile nereguli privind transportul masei lemnoase. Acestea au fost analizate de echipa de conformitate. „Holzindustrie Schweighofer – spun reprezentanții companiei - dă dovadă de toleranță zero în situații care încalcă politica de achiziții, afișată public pe website-ul companiei. Orice informație despre posibile nereguli în lanțul de aprovizionare este serios analizată și fiecare caz este studiat în detaliu. Compania colaborează permanent cu autoritățile, punându-le la dispoziție toate detaliile necesare clarificării acestor situații. În urma celor 33 de analize detaliate menționate, două societăți comerciale care au încălcat criteriile HS au fost excluse din lanțul de aprovizionare”.
Holzindustrie Schweighofer nu efectuează activități de exploatare forestieră. Pentru a se asigura că doar bușteni recoltați legal ajung la fabricile sale de cherestea, compania a cerut furnizorilor și transportatorilor să adere la sistemul obligatoriu de monitorizare prin GPS a transporturilor de lemn, denumit Timflow. Sistemul permite monitorizarea precisă a transporturilor de buștean de la locul de încărcare până la fabricile de cherestea ale Holzindustrie Schweighofer.
Până acum, din lanțul de aprovizionare al companiei au fost excluși aproximativ 80 de furnizori.

joi, 25 mai 2017

Bacău, gazda primului congres de insignografie din Moldova



  • cu acest prilej va fi vernisată și a 43-a expoziție națională de insignografie


Asociația Colecționarilor de Insigne din România (ACIR), din cadrul Societatea Numismatică Română (SNR) deschide, vineri, 27 mai, în Bacău, al IX-lea Congres Naţional de Insignografie şi vernisează a XLIII-a Expoziţie colectivă de insigne. Manifestarea are loc la Centrul de Cultură „G. Apostu”, cu începere de la ora 11,30, și sunt primele de acest fel în Bacău și în Moldova.

„La manifestarea de anul trecut de la Băile Felix, pentru anul 2017 – spune președintele Socității de Numismatică din Bacău, Vilică Munteanu -, conducerea ACIR a hotărât ca județul Bacău să fie gazda acestor ediții ale congresului și expoziției. Hotărârea are drept temei faptul că prin aceasta se omagiază memoria colonelului Ioan Dogaru, părintele instituţional al insignografiei româneşti, care s-a născut pe 28 noiembrie 1922 în satul Galbeni din actuala comună Nicolae Bălcescu (decedat la 14 iulie 2011), cetăţean de onoare al municipiului Bacău, cel care a donat un foarte valoros material (numismatic şi de artă) Complexului Muzeal «Iulian Antonescu» Bacău, unul dintre cei mai activi numismaţi şi insignofrafi români, cu o mare capacitate organizatorică”.
Pentru organizarea manifestărilor, SNR a realizat parteneriate cu Consiliul Judeţean şi Consiliul Local Bacău, a colaborat cu Asociaţia Arhiviştilor Bacău, dar a beneficiat şi de sprijinul unor sponsori care au înţeles imporţanţa insinografiei şi apreciază pasiunea şi eforturile colecţionarilor.
La expoziţie vor expune peste 90 de colecţionari din întreaga ţară și se estimează că vor putea fi vizionate între 12.500 şi 14.000 de insigne româneşti şi străine. Aceasta va putea fi vizitată de publicul interesat sâmbătă, 27 mai, între orele 11,30 – 19,30 şi duminică, 28 mai, între orele 8,00 – 10,30. În timp ce expoziţia va fi deschisă se pot face schimburi sau achiziţii de insigne.

Și insignografia are istoria ei

Vilică Munteanu
La începutul anilor 1950 – spune Vilică Munteanu - în ţara noastră existau câteva colecţii remarcabile de insigne, amestecate însă între cele de monede, medalii sau timbre. Începutul unei colecţii organizate de insigne în România o datorăm colonelului Ioan Dogaru, care încă din 1948 a început să-şi ordoneze piesele după anumite criterii şi tematici. Peste două decenii Ioan Dogaru a avut o idee deosebită, aceea de a prezenta într-o expoziţie o parte din colecţia sa, care atunci număra peste 4.200 de piese. Şi, astfel, la 24 martie 1968 a fost semnat actul oficial de naştere al insignografiei româneşti, la Casa Centrală a Armatei din Bucureşti, actualmente Cercul Militar Naţional
La șapte ani de la expoziţia de insigne din capitală, a avut loc, la Petroşani, prima întâlnire pe ţară a colecţionarilor de insigne (2-3 august 1975), rod al colaborării a trei colecţionari de marcă din ţară: col. Ioan Dogaru – Bucureşti, Pavel Milovan – Timişoara şi Aurel Dula – Petroşani. Următoarele întâlniri anuale au avut loc la Timişoara, Craiova, Bucureşti – Casa Centrală a Armatei, Petroşani, Arad, Tg. Mureş, Tg. Secuiesc etc. De atunci, anual s-a organizat câte o expoziţie colectivă în diferite oraşe din ţară, dar în niciunul din Moldova.