marți, 28 martie 2017

Bătaia pe izvoarele din Slănic Moldova se ascute



  • în intenția de a prelua integral izvoarele, dar și licența de exploatare a lor, Primăria are un concurent serios: Institutul Național de Balneoclimatologie
  • Primăria a întrerupt alimentarea Sanatoriului Institutului cu apă minerală, dar managerul acestuia vrea o discuție cu toți consilierii locali pe această problemă

Unitatea Administrativ Teritorială (UAT) Slănic Moldova, care intenționează preluarea tuturor izvoarelor din stațiune la domeniul public, poate avea un concurent important în încercarea de a obține licența de exploatare a apelor minerale. Acesta este Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie (INRMFB), care deține în Slănic Secția Sanatorială, în care folosește apă de la Izvorul 3. De la sfârșitul anului trecut, UAT a preluat, deja, trei dintre izvoare în proprietatea sa. Proprietatea nu este suficientă, însă, ci trebuie să i se adauge și licența de exploatare a apelor minerale, pe care o dă Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), unde se și poartă discuții pe această temă. INRMFB reclamă, însă, că jocul Primăriei nu este corect.

La jumătatea lunii martie, UAT Slănic Moldova a notificat Secția sanatorială a IMRFB să dezafecteze conducta care aduce apă de la Izvorul 3 la Sanatoriu, pentru că este „pozată artizanal pe zidul de sprijin al Pârâului Slănic”. Notificarea UAT mai spune că această conductă a fost amplasată fără autorizație de construire și fără avize prealabile. Ca urmare, aducțiunea de apă a și fost oprită.
Managerul IMRFB, medicul Horia Lăzărescu, reclamă că apa minerală de la Izvorul 3 oricum nu poate fi folosită altfel decât în băile din sanatoriu, datorită proprietăților ei, unde dacă nu ar ajunge s-ar vărsa direct în Pârâul Slănic. „Prin urmare – spune managerul Horia Lăzărescu -, măsura UAT este o dovadă de forță la adresa noastră, pentru că noi am refuzat să predăm primăriei documentația pe care am depus-o la ANRM în vederea obținerii licenței de exploatare. Dar documentația ne-a costat bani, iar hărțile cadastrale care o însoțesc sunt secret de serviciu. Să-și facă propria lor documentație!”.

„Concurență neloială” – susține Primăria

Gheorghe Baciu
Izvoarele din Slănic Moldova au fost, inițial, în proprietatea societății Perla Moldovei, din stațiune, dar care a intrat în faliment și a pierdut și licența pentru exploatarea lor. Proprietatea terenurilor din zona izvoarelor a revenit societății Flora chiar înainte de falimentul Perla Moldovei, prin executor judecătoresc, în compensație cu datoriile acumulate între cele două firme. Acum și Flora este în insolvență, iar administratorul judiciar a și început să vândă din active. Acum doi ani Flora a oprit temporar izvoarele și a lăsat stațiunea fără apa minerală, situație care a apărut și în această lună.
Primăria a solicitat ANRM licența de exploatare a izvoarelor și consideră că orice alt propritar ar avea licența, inclusiv Institutul Balneo, ar intra în conflict de interese cu beneficiarii apelor minerale. „Este un non-sens ca Institutul, fiind organism de certificare, dar care are și un centru de tratament în stațiune, să intre în competiție cu alte trei centre balneo aflate în hotelurile din Slănic. Ar fi o concurență neloială” – a opinat primarul Gheorghe Baciu.
În replică, Horia Lăzărescu invocă vechimea tratamentelor balneo din Slănic, dar și calitatea apelor minerale, precum și proprietatea statului asupra sanatoriului, așa cum ar trebui să existe și asupra izvoarelor. „Noi – a precizat managerul INRMFB -, după ce am preluat Sanatoriul, am reabilitat spațiile acestuia, iar acum arată foarte bine. Inclusiv reabilitarea conductei de apă de la Sonda 3 am făcut-o, pentru că avea o vechime considerabilă și unele porțiuni din ea lipseau. Izvorul 3 nu poate fi folosit pentru indicații în cura internă. Apa lui oricum s-ar scurge doar în albia Pârâului Slănic, pentru că nu are calități pentru a fi băută. Cu apa de acolo noi facem tratamente în băi galvanice și în celelalte dispozitive pentru tratamente sanatoriale. Avem și un bazin de fizioterapie foarte încăpător. Apa aceasta este numai pentru tratamente medicale specifice”.

A cui e conducta de la Izvorul 3?

Sanatoriul INRMFB din Slănic Moldova
Cei de la Institut și de la Sanatoriu mai susțin că, de fapt, conducta de apă nici nu este în custodia Primăriei, ci se află pe zidul de sprijin al pârâului, care aparține Administrației Bazinale Apele Române. „Acolo a fost, prinsă de peretele digului de pe Pârâul Slănic, dintotdeauna – a precizat Horia Lăzărescu. Noi am solicitat de la Primărie autorizarea conductei, dar au spus că este o conductă veche, care nu ar avea nevoie de așa-ceva.
Primăria își dorește izvoarele, dar noi credem că cel mai bine este ca această bogăție naturală să fie administrată de Institut. Primăria cred că nu ar avea posibilități financiare pentru a suporta actul administrării, cum nici legal nu are drepturi acolo. Ar fi anumite cheltuieli de făcut, cu oamenii care se ocupă în permanență de instalațiile de captare a apelor, cu analizele microbiologice lunare etc. Noi am făcut un calcul și a reieșit că ar fi nevoie cam de 300.000 de lei pentru astfel de cheltuieli. Or, dacă Primăria ia izvoarele va trebui să instituie un sistem de tarife și taxe pentru folosirea lor. Ne-ar pune și nouă astfel de taxe, cea ce ar dăuna mult Sanatoriului”.
În replică, Gheorghe Baciu spune că UAT are intenția să suporte de la bugetul local toate cheltuielile aferente pentru modernizarea și întreținerea izvoarelor. „Nu este normal ca noi să întreținem doar calea de acces, iar alături de ea să fie alt proprietar – a precizat primarul. Turistul, dacă vede nereguli la acel proprietar, crede că Primăria este de vină”.

Ce soluții văd concurenții

Horia Lăzărescu
„Noi ne dorim licența de exploatare, pentru că așa e normal – ne-a declarat managerul INRMFB. De fapt, ne dorim numai două-trei izvoare, care ne interesează pentru tratamentele din Sanatoriu. Celelalte pot fi preluate de altcineva, chiar și de Primărie. Este o soluție la care ne gândim. Sau să preluăm integral zona izvoarelor, iar primăria să se îngrijească de zona de trecere de lângă ele, de zona de acces și de promenada de acolo”.
La o astfel de soluție bivalentă, primarul Gheorghe Baciu reafirmă intenția clară de a lupta pentru a obține la domeniul public izvoarele, pentru a obține și licența de exploatare. „Ne angajăm să dăm Ministerului Sănătății și Institutului Balneo gratuit apa necesară pentru cercetare, institutul fiind singurul cercetător medical al apelor izvoarelor – a precizat primarul. Consiliul Local a transmis o hotărâre în acest sens institutului și ministerului. Am înțeles că nu le convine acum formatul hotărârii, dar împreună cu ANRM am convenit formatul ei. Nu vrem să respingem investitorii, să stricăm relația cu Institutul, dar dacă ei nu înțeleg celelalte aspecte care concură la această stare, noi rămânem pe poziții”.

luni, 27 martie 2017

Studenții de la Inginerie Aerospațială vin la Aerostar cu prima ediție AeroCamp


Aerostar Bacău

Asociația Studenților la Inginerie Aerospațială EUROAVIA, din București, organizează în perioada 31 martie – 2 aprilie, la Aerostar Bacău, prima ediție a evenimentului AeroCamp 2017, la care vor participa 50 de studenți la Facultatea de Inginerie Aerospațială și alți membri ai asociației. „Scopul acestui proiect – ne-a informat Bianca Moldovanu, vicepreședinta Euroavia - este de a crea o nouă comunitate bazată pe comunicare, în care participanții vor lua contact cu industria aerospațială”.
Obiectivele principale vizate de eveniment – spun organizatorii – sunt Îmbunătățirea abilităților tehnice și interpersonale, Ghidarea studenților pentru orientarea în carieră și Transferul de cunoștințe între participanți și specialiști în domeniu.
Studenții vor vizita secțiile de producție de la Aerostar, vor participa la work-shop – urile organizate de companie și la training-urile de dezvoltare personală și de lucru în echipă.
Evenimentul urmărește, totodată, crearea unui mediu potrivit cunoașterii, ghidarea studenților pentru orientarea în carieră și dezvoltarea personală și profesională.
La rândul ei, compania Aerostar a reclamat deseori lipsa forței de muncă de care ar avea nevoie și a organizat periodic evenimente care să trezească atenția mai ales a tinerilor dornici să lucreze în această industrie.
Euroavia este membră a Asociației Europene a Studenților la Inginerie Aerospațială și urmărește să contribuie la dezvoltarea personală a studenților (soft skills și tech
nical skills), prin activități locale și internaționale, și să ofere oportunități de informare cu privire la industria și mediul aerospațial local și internațional. „Viziunea noastră – susțin reprezentanții ei - este de a dezvolta și inspira viitori lideri, de a crea o comunitate puternică și unită în care să se formeze oameni cu aspirații cât mai înalte și de a consolida puntea dintre studenți, Facultatea de Inginerie Aerospațială și companiile din acest domeniu.

647 de milioane de euro, nerambursabil, pentru infrastructura din mediul rural



  • AFIR lansează marți, 28 martie, sesiunea de proiecte pentru finanțare

Andrei Seto
Agenția pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) lansează în perioada 28 martie  – 30 iunie 2017 sesiunea de primire a proiectelor de investiții aferente submăsurilor (sM) din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020, prin care se acordă fonduri nerambursabile pentru proiecte de infrastructură de bază și de acces agricol și silvic, dar și pentru cele privind protejarea patrimoniului cultural. Sesiunea – ne-a informat Andrei Seto, directorul Oficiului Județean Bacău al AFIR - este deschisă solicitanților de fonduri europene nerambursabile din întreg teritoriul național începând din 28 martie, ora 9,00, și are o alocare distinctă pentru potențialii beneficiari care realizează proiecte în arealul ITI (Investiții Teritoriale Integrate) Delta Dunării.

Se vor putea depune solicitări de finanțare a proiectelor de investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice (submăsura 4.3), pentru crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică (submăsura 7.2) și pentru protejarea patrimoniului cultural (submăsura 7.6). Fondurile totale disponibile sunt de peste 647 milioane de euro, din care 68,7 milioane de euro sunt rezervate pentru finanțarea investițiilor realizate în teritoriul ITI Delta Dunării.

Alocarea bugetară stabilită pentru sesiunea 2017 aferentă submăsurii 4.3 – Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice este de 121.484.224 de euro, împărțită astfel: pentru componenta de infrastructură agricolă disponibilul alocat este 32.784.224 euro și pentru componenta de infrastructura silvică alocarea este de 88,7 milioane de euro. Pragul minim pentru depunerea unui proiect este de 20 de puncte pentru componenta Drumuri agricole și de 25 de puncte pentru Drumuri de acces silvic.

Pentru sM 7.2 – Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, alocarea financiară este de 356.139.770 de euro, defalcată astfel:
  • pentru infrastructura de apă/apă uzată, alocarea bugetară este de 142.455.908 de euro, din care 42.736.772 de euro pentru zona montană; 
  • pentru infrastructura rutieră de interes local, alocarea bugetară este de 178.069.885 de euro, din care 53.420.966 de euro pentru zona montană; 
  • pentru infrastructura educațională și socială, alocarea bugetară este de 35.613.977 de euro, din care 10.684.193 de euro pentru zona montană.

Pragul minim pentru depunere este de 20 de puncte pentru infrastructura rutieră și pentru cea educațională și socială, iar pentru infrastructura de apă/apă uzată este de 25 de puncte.

Alocarea financiară pentru sM 7.6 – Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural este de 100.483.287 de euro, din care 30.144.986 de euro sunt alocate pentru investițiile realizate în zona montană. Pragul minim la depunerea pentru această submăsură este de 20 puncte.

De asemenea, în intervalul 28 martie  – 30 iunie 2017 se desfășoară sesiunea de depunere a proiectelor de investiții prin submăsurile 4.3, 7.2 și 7.6 din cadrul PNDR 2020 aferente zonei ITI Delta Dunării (cuprinde teritoriul Rezervației Biosfera Delta Dunării și localități din județele Tulcea și Constanța – vezi Anexa privind lista UAT zona ITI, la Ghidul solicitantului). Alocarea bugetară stabilită pentru submăsura 4.3, este de 3 milioane de euro. Pragul minim pentru depunere este de 20 de puncte. Pentru componenta infrastructură de acces silvic – ITI Delta Dunării alocarea este de 1,7 milioane de euro. Pragul minim este de 25 de puncte.
Pentru sM 7.2, alocarea financiară este de 55 de milioane de euro, împărțită astfel:
  • 17.000.000 euro pentru infrastructura de apă/ apă uzată; 
  • 33.000.000 euro pentru infrastructura rutieră de interes local;
  •  5.000.000 de euro pentru infrastructura educațională și socială.
Pentru sM 7.2 – ITI Delta Dunării pragul minim de depunere este de 20 de puncte pentru infrastructura rutieră de interes local și pentru infrastructura educațională și socială, iar pentru infrastructura de apă/apă uzată pragul minim este 25 de puncte.
Alocarea bugetară stabilită pentru sM 7.6 din arealul ITI Delta Dunării este de 9.000.000 de euro, iar pragul minim de depunere este de 20 de puncte.

Cererile de finanțare se depun on-line pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, până pe 30 iunie 2017, ora 16,00, sau până la epuizarea fondurilor disponibile. Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții de fonduri nerambursabile au la dispoziție Ghidul solicitantului, care poate fi consultat gratuit pe site-ul Agenției, la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina dedicată fiecărei submăsuri în parte.