marți, 6 decembrie 2016

Ce vor ianienii de la Rafo



Excelența Sa Hamid Moayyer, Doru Simovici,

președintele Camerei de Comerț și Industrie Bacău,

Ion Marian și reprezentanții CITR

Ambasadorul Republicii Islamice Iran la București, Excelența Sa Hamid Moayyer, care la Invitația Camerei de Comerț și Industrie a vizitat, la începutul acestei săptămâni, Bacăul, s-a interesat de situația societății Rafo Onești și a declarat că statul iranian și mediul de afaceri din țara sa sunt foarte interesați de petrochimia oneșteană. Excelența Sa a solicitat, însă, reprezentanților Rafo și autorităților implicate un raport cu date despre ce înseamnă Rafo în prezent, în ce stare se află instalațiile sale, ce capacitate de prelucrare au, dar și o estimare a necesarului de investit în repornirea lor.

Partea iraniană vrea să cunoască situația societății Rafo la zi și cum se poate investi acolo. Iar ambasadorul Hamid Moayyer a promis că în foarte scurt timp o echipă de specialiști ar putea veni la Onești să vadă obiectivele industriale în cauză.

Ce se întâmplă acum la Rafo

Tribunalul Bacău a desemnat, cu puțin timp în urmă, Casa de Insolvență Transilvania (CITR) să se ocupe de procedura de insolvență hotărâtă pentru Rafo. Suntem administratorul judiciar al acestei societăți comerciale. „În acest moment – a spus unul dintre reprezentanții CITR - nu suntem încă reprezentanții legali ai Rafo, pentru că societatea are în continuare un administrator, un director general cu astfel de atribuții. Dar, noi supervizăm tot ce se întâmplă acolo. {i tot noi suntem cei care, în instanța de judecată, vom merge să obținem aprobări de repornire, de valorificare de bunuri etc.”. Rafinăria se află în conservare. CITR, a găsit aici un patrimoniu foarte mare, dar fără lichidități. Casa de Insolvență face, acum, practic, o inventariere, dar în două-trei luni trebuie luată hotărârea dacă la Rafo va fi vorba de  reorganizare sau de faliment.

Actuala rafinărie a fost proiectată pentru țiței iranian

Construită acum circa 60 de ani, rafinăria din Onești a fost proiectată, inițial, pentru a prelucra produsele obținute în Rafinăria Dărmănești. „În 1976 – a spus, la întâlnirea cu ambasadorul iranian liderul Sindicatului Rafinorul, Ion Marian -  la Onești a fost proiectată o nouă rafinărie, în baza colaborării dintre România și Iran. România livra Iranului instalații de extracție a petrolului și rafinării și primea de acolo țiței. Rafo a fost concepută pentru țițeiul iranian greu și a fost singura din lume care prelucra cea mai mare cantitate de astfel de țiței. Primea, prin conducta Oil Terminal, maxim 12-18.000 de tone în 24 de ore. Capacitatea ei de prelucrare a ajuns la 3,5 milioane de tone anual.

Rafo este funcțională. Modernizată, poate reporni în scurt timp

Cu unele sincope, Rafo a funcționat până în anul 2008, după care a fost oprită iar instalațiile conservate. „În cei opt ani de atunci – a precizat Ion Marian -, mulți, inclusiv oficialii români, au spus că Rafo nu mai există. Unii spun că a fost tăiată și valorificată la fier vechi, alții că activele au fost relocate prin lume. Informațiile sunt false. Rafinăria, în totalitate (instalații și utilaje) este în picioare, cu excepția instalației de cocsare. Instalațiile sunt perfect conservate. De altfel, acestea au fost verificate de mai multe ori de cei interesați de rafinărie.
Unii mai spun că un investitor în Rafo doar ar pierde. Eu garantez că un investitor serios, care știe ce vrea și ce este țițeiul, poate reporni rafinăria în șase până al 12 luni. Doar câteva luni nu se poate gândi la profit”.
Susținerea rafinăriei de autoritățile locale și centrale din România este și ea foarte importantă. Mai ales că un investitor, cum poate fi unul din Iran, ar putea avea nevoie și de garanții din partea statului român.
„Acum rafinăria este administrată în baza unei legi speciale, care trebuie respectată - a opinat Ion Marian. Pe 5 ianuarie va fi o primă reunire a creditorilor Rafo, iar la începutul lunii februarie credem că se va ști dacă Rafo merge spre reorganizare sau spre faliment. {i mai este un lucru important: în Onești încă mai avem forța de muncă pregătită profesional, rafinorii”.
Cel puțin declarativ, până în acest moment, în scurt timp reprezentanții Rafo, autoritățile locale și Camera de Comerț se vor reuni pentru a furniza ambasadei Iranului la București datele soicitate despre rafinăria oneșteană, poate și despre alte întreprinderi închise în ultimii 20 de ani pe Platforma industrială Borzești, precum Carom și Uton.

„Am o veste bună pentru oneșteni – a spus Hamid Moayyer. Avem pregătită hotărârea de a colabora cu societățile din petrochimia oneșteană. Dar, de câteva luni ne rugăm de miniștrii Dezvoltării și Economiei din România să ne dea datele despre Rafo și despre întreprinderile oneștene care acum nu mai funcționează. Nu am primit nimic. Noi avem oficial ordinul de a dezvolta afaceri cu petrochimia românească, să redeschidem rafinăriile închise aici. Prin investiții iraniene, cu bani iranieni”.
Excelența Sa Hamid Moayyer, ambasadorul Republicii Islamice Iran la București