marți, 24 ianuarie 2017

Slănic Moldova între primele șapte stațiuni balneare ale țării



Stațiunea Slănic Moldova ocupă locul al șaptelea în cel mai recent Top al stațiunilor balneare realizat, pentru anul 2016, de Asociația Română de Balneologie. Topul vizează cele 34 de stațiuni balneare din țara noastră.

Pentru evaluarea stațiunilor balneare au fost utilizate zece criterii, pentru care a fost stabilit un coeficient valoric în intervalul 1-10. În cazul stațiunii băcăuane, cele 56 de puncte acumulate în clasament sunt din câte cinci puncte pentru primele patru criterii și câte șase puncte pentru fiecare dintre celelalte șase criterii. Astfel, primele patru criterii sunt Accesibilitate, infrastructură, patrimoniu public, management urbanistic și implicarea autorităților locale, Existența unor structuri de educație și cercetare științifică aflate în legătură cu centre universitare apropiate, Notorietatea externă a stațiunii, precum și Notorietatea internă a stațiunii. De asemenea, celelalte criterii vizează Calitatea factorilor naturali de cură utilizați, certificarea Institutului Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie, elemente de cercetare științifică a factorilor naturali, diversitatea factorilor naturali, Calitatea serviciilor turistice și medicale, Strategii de dezvoltare identificate prin planuri ale autorităților locale și ale operatorilor din stațiune, Nivelul investițiilor în baze de tratament și unități de cazare, Disponibilitatea la dialog a factorilor de decizie locali și a investitorilor / operatorilor economici din stațiune și Premii științifice, medalii, menționări în documente ale autorităților centrale.
Modernizarea Hotelului Perla este cea mai recentă investiție
În top, Slănicul Moldovei este precedat de Techirghiol, cu 70 de puncte, Băile Felix, Băile Tușnad, Sovata, Herculane și Covasna și este urmată de Călimănești-Căciulata, Neptun și Amara.
Președintele Organizației Patronale a Turismului Balnear din România, Nicu Rădulescu, declara, în 2015, că stațiunile balneoclimaterice ar necesita investiții de peste un miliard de euro pentru a putea rivaliza cu bazele similare de tratament din Uniunea Europeană. Pe piață, costurile de modernizare ale unui hotel ori baze de tratament pornesc de la 3-5 milioane de euro, iar pentru un complex wellness/spa sunt necesare minimum 7-10 milioane de euro. În ultimii ani, în bazele de tratament ori în structurile de cazare s-au investit 150-200 de milioane de euro, capitalul preponderent fiind cel privat. Investiții au fost făcute și la Slănic Moldova.

Microîntreprinderile au mai mult timp pentru a solicita fonduri europene



  • în Regiunea Nord-Est sunt 41 de milioane de euro alocate pe Axa 2 a Programului Regio, iar valoarea minimă a unui proiect este de 25.000 de euro

Microîntreprinderile din Regiunea Nord-Est mai au timp să-și pregătească cererile de finanțare nerambursabilă, pentru că Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene a prelungit până pe 27 aprilie, ora 12,00, termenul pentru depunerea proiectelor în Apelul POR 2016/2/2.1.A-Microîntreprinderi, Axa prioritară 2-Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii.

În regiunea Nord-Est – spune Gabriela Bobeanu, șefa Biroului Regional de Informare al Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Est -, alocarea financiară disponibilă în acest apel de proiecte este de 40,99 de milioane de euro.
Pentru acest apel de proiecte pot solicita finanțare societățile comerciale și cooperative care se încadrează în categoria microîntreprinderilor, care au mai mult de un an de activitate și profit din exploatare înregistrat în anul 2015 și care investesc în mediul urban. Pot primi finanțare investițiile sau activitățile care se referă la construirea, modernizarea și extinderea spațiilor de producție sau prestarea serviciilor, la dotarea cu active corporale, necorporale, inclusiv instrumente de comercializare online.
Valoarea minimă eligibilă a unui proiect este 25.000 de euro. Valoarea maximă a finanțării nerambursabile solicitate trebuie să respecte normele de acordare a ajutorului de minimis: valoarea maximă a ajutorului de minimis care poate fi acordat unei întreprinderi unice, din fonduri publice, pe o perioadă de 3 ani fiscali consecutivi (ultimii 2 ani fiscali înainte de data depunerii cererii de finanţare şi anul curent depunerii cererii de finanţare) este de 200.000 de euro, echivalent în lei. Finanțarea nerambursabilă solicitată se poate situa la cel mult 90% din valoarea eligibilă a proiectului.

„Există un apetit crescut pentru aceste finanțări, dar procesul de pregătire a cererilor de finanțare în contextul unor modificări legislative ce privesc fiscalitatea și lucrul cu platforma informatică MySMIS reclamă multă atenție și răbdare. Ne dorim ca microîntreprinderile să propună proiecte de calitate, inovative și care să aducă plusvaloare comunității”  Vasile Asandei, directorul general ADR Nord-Est.

Nici mineriadele nu mai sunt ce au fost



De mineriade nu s-a vorbit, în România, până în primii ani ’90. Greva minerilor din 1977 este abia astăzi supranumită „mineriadă”. Termenul de mineriadă nu exista în dicționare, dar a apărut în limbajul populației române după evenimentele din 1989 și desemna violențele produse de minerii adunați în Piața Revoluției și în Piața Universității. Astfel de manifestații au avut loc în repetate rânduri în București.
Acum, ieșirea președintelui printre cei care, dintr-un motiv sau altul, protestează prin piețele centrale ale orașelor este caracterizată, automat, tot ca o participare la mineriadă. Opinia îi aparține domnului Liviu Dragnea, al cărui partid a propus, între altele, grațierea pedepselor cu închisoarea de până la cinci ani. Președintele PSD s-a întors din America, de la înscăunarea lui Donald Trump, și a dat cu nasul de președintele Iohannis printre protestatarii care acuzau tocmai intenția de grațiere propusă de guvernul Grindeanu. „L-am găsit pe președintele României în fruntea unei noi mineriade” – a scris pe propia pagină de facebook Liviu Dragnea. Și a adăugat că protestele au fost „un început de lovitură de stat”.
Despre mineriadele de acum mai bine de 25 de ani încă nu s-a spus totul, nu s-au tras concluziile definitive. Au fost, oricum, o pată pe obrazul României, dar să vezi de-acum orice revoltă populară ca o mineriadă e prea mult. Nu toți minerii sunt vinovați de fostele mineriade. Ba, minerii, câți or mai fi, rămân chiar un lot de muncitori de totă stima.
Apoi, ar avea sau nu președintele României voie să-și exprime nemulțumirea ca tot omul, la o manifestație de stradă? Da, președintele are un anume statut, nu e chiar oricine, și apoi în spatele lui stau mereu, fie și ascunse, oarece interese politice. Apare președintele la protest, gata, e mineriadă!
Ce mineriadă, domnule Dragnea? Nici mineriadele nu mai sunt ce-au fost.